Registrul va fi același. Doar că o să fiu puțin mai dur. N-o să-mi bag, n-o să-mi scot. O să fiu însă cât se poate de tranșant. Până la urmă, e dreptul meu (și-al dumneavoastră), câștigat la Revoluție! Mamăăă, ce îndepărtat mai pare momentul ăla! Se-ntâmpla că ne pupam unii cu alții, deși habar n-aveam de noi, și-aveam ochii umezi de fericire, alții chiar uzi de-a binelea. Ne strângeam în brațe c-o dragoste nebună, străină nouă astăzi. Cerul ni se deschisese, așa simțeam atunci, și nimeni nu ne mai oprea din drumul nostru către absolut.
Și-acum să scuturăm din cap! Beliți ochii bine, căutați sprijin pe unde puteți. Este același îndemn pe care vi l-am adresat încontinuu în toată această perioadă. Nu vă mai lăsați călcați în picioare! Nu mai puneți botul la vrăjelile lor! Dă-i încolo, Doamne, iartă-mă! Trageți-i de mânecă atunci când vă ies în cale. Aruncați-le sudalme, fiindcă ați suferit destul. Bine, puteți fi și diplomați, să le bateți doar obrazul. Amintiți-le că fără voi, ei nici n-ar exista.
Și-acum despre ei. Stați calme, domniile voastre! Nu mai băgați intrigă între noi. Ajunge cât ne hăituiți, cât ne umpleți capul cu promisiuni deșarte. Mai bine v-ați scutura de haina de năpârcă, ne-ați lua frumușel pe după umeri și ne-ați rezolva dintre probleme.
Ne-am săturat să vă tot ascultăm discursul infect și lipsit de conținut! Vrem acțiune! Locuri de muncă. Copiii am prefera să ni-i creștem aici, bătrânii să ni-i veghem îndeaproape atunci când se pregătesc să-și dea ochii peste cap, pentru totdeauna.
Vin alegerile. Iar vom vedea afișe pe stâlpi, pe clădiri, pe aia mă-sii, peste tot! Un rahat imens, care ar cam fi cazul să nu mai țină și de data asta. RAFO s-a dus, Uton s-a dus, Cauciucul este în moarte clinică, doar la Chimic se mai respiră aer curat! Ca să vezi paradox!
Năpârcilor, fiți și voi cinstite măcar o dată în viață! Electoratul vă aplaudă și vă respectă, încă!
