În perioada 30 aprilie – 10 mai 2019 are loc evaluarea populaţiilor speciilor de carnivore strict protejate (urs, râs, pisică sălbatică) de pe teritoriul judeţului Bacău.

Evaluarea este realizată de către gestionarii fondurilor cinegetice: Direcţia Silvică Bacău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bacău, Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „Clubul Vânătorilor” Neamţ, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi „Ursul Brun”,  Ocolul Silvic Lignum, Ocolul Silvic Bisericesc, Ocolul Silvic Privat Oituz, AVPS Von Spiess, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi BUKK, împreună cu reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău, ai Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul Judeţean Bacău, ai Gărzii Forestiere şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Situaţiile centralizate la nivel de judeţ, vor fi înaintate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, împreună cu propuneri de plafon maxim de intervenţie. Propunerile de plafon maxim de intervenţie vor avea la bază nivelul pagubelor înregistrate, situaţia efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendinţa şi structura populaţiei.

Acţiunile de evaluare a populaţiilor de urs, râs şi pisică sălbatică se vor desfăşura după cum urmează: AJVPS Bacău în zilele de 30.04.2019 şi 2, 3, 6, 7.05.2019; O.S.P. Oituz în zilele de 6, 7.05.2019; SVPS în zilele de 2, 3, 6, 7, 8, 9.05.2019; Asociaţia Colţ Alb în perioada 9-10.05.2019.

La aceste acţiuni sunt invitaţi să participe şi reprezentanţi ai institutelor de cercetare, universităţilor, ONG-urilor şi custozii/ administratorii ariilor naturale protejate, pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate.

Analizând datele comparative din anii trecuţi se constată o evoluţie pozitivă a populaţiilor de urs pe toate fondurile cinegetice care oferă condiţii propice de habitat pentru carnivorele mari şi pentru care au fost calculate efective optime. De asemenea se constată prezenţa exemplarelor de urs, în special tineret, în cuprinsul fondurilor cinegetice care nu au avut stabilite efective optime şi care nu reprezintă areal pentru specie. Acest fenomen are la bază manifestările de teritorialitate ale exemplarelor mature, precum şi creşterea numerică a populaţiei, astfel încât exemplarele tinere de masculi sunt împinse în afara arealului şi obligate să se adapteze în habitate forestiere care nu oferă cele mai bune condiţii de adăpost şi hrănire. Fenomenul a generat în ultimul an numeroase conflicte, datorită faptului că ursul, un animal cu o capacitate de adaptare extraordinară, a învăţat faptul că aşezările omeneşti oferă oportunităţi de hrănire facilă.

Un alt fenomen interesant a fost observat la populaţiei de râs (Lynx lynx), specie la care vânătoarea a fost interzisă înca din anul 2012, fiind semnalate exemplare chiar şi pe fonduri cinegetice unde această specie dispăruse de câţiva ani. Râsul este o specie nocturnă, foarte discretă, teritorială şi dificil de observat,  cu toate acestea, în anul 2018 au fost observate exemplare cu un comportament oarecum social, o familie formată din doi adulţi şi doi pui, pe un fond cinegetic în care râsul nu mai fusese observat de mai mulţi ani.

Măsurile de protecţie instituite în ultimii ani au avut în general efecte pozitive asupra mărimii populaţiilor de carnivore strict protejate, care însă nu sunt susţinute de condiţiile de habitat. Cauza o reprezintă  exploatările forestiere, reducerea suprafeţelor acoperite de păduri precum şi creşterea activităţilor de exploatare a resurselor pădurii (ciuperci şi fructe de pădure). În aceste condiţii este posibilă creşterea numărului de conflicte între om şi animalele sălbatice, precum şi creşterea fenomenului de braconaj cinegetic. (sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Bacău)