Politicienii sunt niște simpatici. De fiecare dată când se intră în an electoral, își amintesc de existența noastră. Vreți să aveți apă la robinete, chiar și pe timp de secetă, atunci votați-l cu încredere pe Icsulescu! V-ați săturat să plătiți gunoiul cât nu face, atunci puneți ștampila pe Igreclescu! Nu aveți locuri de muncă, dar știți c-ar fi cineva care să vă facă rost de ele cât ar bate din palme? Zetulescu este persoana pe care o căutați.
Nu, nu este un deja-vu, este realitate în stare pură! O dată la patru ani, se întâmplă ca Zetuleștii, Icsuleștii și Igrecleștii să ne inunde capul, să ne facă să ne simțim proști, fiindcă numai smintiții pot pune botul la toate manglelile lor cu o atât de mare consecvență. Pătrund în intimitatea noastră fără nicio jenă și ne aburesc până când ne conving să-i mai alegem o tură. Fiindcă, nu-i așa, numai ei le pot face și desface, ăilalți sunt doar niște ciorditori cocliți.
OK, la primar nu ajunge chiar toată lumea când vrea ea – de aceea există audiențe – dar vă întreb câți dintre dumneavoastră ați avut curiozitatea să-i vedeți la lucru pe dragii noștri consilieri locali? Ședințele sunt publice, oricare cetățean are locul lui în sală, dacă vrea să participe. Știu, e mai comod să sporovăiți pe o bancă din fața blocului, acum că tot a dat căldura.
Totuși, eu vă propun să încercați să ajungeți și-n sala de ședințe. O cafeluță, o biscuite… În doi timpi și trei mișcări, stimabilii vă edifică cum stă treaba cu ordinul de partid. Nimeni nu mișcă în front, toți ridică mâna la comandă, așa cum li se impune de sus! Sunt intelectuali, dar învățăturile lor pălesc în fața voinței partidului. Partidul bate conștiința, știam asta. Partea proastă este că mulți dintre cei care refuză să mai gândească trăiesc printre noi, și au ajuns chiar și la al treilea mandat, deși în tot acest timp n-au produs decât gargară.
