După două zile de stat acasă din cauza lipsei apei, în urma unei avarii pe conducta de aducțiune CRAB, elevii și preșcolarii din Onești au revenit astăzi la cursuri, iar orașul s-a animat din nou.

Trafic bară la bară, ambuteiaje insuportabile în preajma unităților de învățământ – altfel fie spus unii părinți chiar exagerează cu grija față de copii, pe care îi însoțesc până în clasă, timp în care mașina lăsată pe avarii stânjenește evident circulația – dar și o energie pozitivă, specifică exuberanței copiilor și care ar fi minunat dacă s-ar prelungi și dincolo de orele amiezii.

Totuși, trebuie să admitem că pandemia de coronavirus a dat peste cap cursurile școlare, iar soluțiile găsite de Ministerul Educației nu au întotdeauna fost cele mai potrivite.

În perioada în care profesorii au ținut cursurile online, a fost extrem de complicat, din cauza faptului că nu toți elevii au avut acces la tehnologie sau la internet. În plus, sunt și profesori care nu se descurcă deloc cu noua tehnologie, iar aceasta a fost o altă problemă.

Mai mult, elevii vin astăzi la școală după niște scenarii (verde, galben și roșu), determinate de rata de infectare cu Covid, care se pot modifica de la o săptămână la alta, iar dacă săptămâna aceasta participi fizic la cursuri, săptămâna viitoare ai putea să treci din nou în online.

Toate aceste variabile nu fac altceva decât să bulverseze complet copiii, părinții acestora și chiar cadrele didactice, situație în care reacția puștiului de la școala “Ghiță Mocanu” – “Urăsc școala asta!” – este explicabilă, fiind cumva ca un strigăt de revoltă față de un sistem prea alambicat, din care nimeni nu mai pricepe mare lucru (detalii AICI).

Am stat astăzi de vorbă cu doi liceeni, iar părerea acestora nu diferă de a micuțului de la “Ghiță Mocanu”. Aproape că mi-a dispărut plăcerea de a mai veni la școală, de la atâtea reguli. E o bătaie de cap și pentru noi, și pentru autorități. Nimănui nu-i este ușor. Unde mai pui că învățământul online nu inspiră nicio încredere! Și când veneam la școală pe grupe, iar era aiurea. Eu, de exemplu, aveam colegii cu care mă împac cel mai bine în grupa cealaltă, ne-a spus un tânăr care învață la Liceul Tehnic “Petru Poni”. “A mai fost și treaba cu distanțarea fizică, la începutul anului școlar, o altă aberație după părerea mea! Chiar că-ți taie orice chef!”, a adăugat un alt elev.

La începutul anului școlar, școlile au primit undă verde să se organizeze local pentru a funcționa în condiții de pandemie, greul fiind plasat practic pe umerii directorilor, care au trebuit să găsească soluții concrete și corecte pentru toți elevii.

Marea provocare a începutului de an școlar se va întinde însă, mai mult ca sigur, pe tot parcursul anului școlar, fiindcă nu avem de unde să știm ce ne mai așteaptă.