(P)

Ciuma roșie nu moare, Ciuma roșie se transformă! Deja s-a transformat, iar acum nu mai știe nici ea, Ciuma roșie, de unde vine și încotro se duce. Dar, ca într-o perfectă Perestroika aplicată la nivel mondial, iată ce efecte a creat!

Trăim momentul istoric și isteric în care stânga atacă stânga și crede că e dreapta. Ciuma roșie PSD e chemată jos de reprezentanții ciumei roșii internaționale, prin reprezentanții ei din România care nu știu că doctrina pe care o reprezintă este de stânga, în toată lumea și se revendică de la cel mai roșu comunism.

Nu doar sistemul de valori și de gândire ONG-ist este de stânga 100%, dar și cultura corporatistă este tot 100% de stânga, nu doar ca doctrină filosofică, ci și ca organizare, strategie și chiar origine. Iar în ultimele două săptămâni, în București cel puțin, s-a demonstrat că vechea metodă de scoatere în stradă a muncitorilor de la fostul IMGB și alte mari platforme industriale a funcționat 100% la fel, prin ieșirea în stradă a reprezentanților noilor platforme industriale care acum au birouri în loc de hale.

Gândirea e aceeași, iar acum s-a demonstrat științific și faptul că reacțiile oamenilor sunt fix aceleași, pentru că așa e gândirea de stânga. E extrem de simplu! S-au putut face măsurători excepționale, care în orice altă situație ar fi fost imposibil de făcut corect. Da, comunismul există și este la fel de puternic sau chiar mai puternic decât acum 50 de ani, iar rețeta succesului e perfectă: s-a schimbat biciul cu persuasiunea, astfel încât oamenii nu mai sunt obligați să iasă și să lupte, să susțină până la moarte lupta de clasă, tocmai pentru că ei se simt obligați să facă asta, din convingere. Al doilea element este chiar creșterea nivelului de trai, care stimulează direct proporțional sentimentul de vinovăție, devenind motorul principal al determinării.

Rețeta funcționează și pentru restul structurilor care din acest motiv au preferat să înlăture profesioniștii cu integritate, ca să lucreze cu sclavi care vor răspunde mereu tuturor comenzilor, fără discernământ, pentru că-și datorează propria viață și nivelul de trai celor care le-au oferit nesperata oportunitate de a fi ceea ce n-aveau cum să devină prin forțele proprii. Inițial, aceeași rețetă s-a aplicat și în anii 50, dar s-a defectat cam într-un deceniu, când oamenii și-au luat rolurile în serios și au devenit cu adevărat profesioniști, apoi patrioți. Asta ține și de factorii locali, iar românii au demonstrat că sunt capabili să devină ceea ce mimează inițial. De fapt, aceleași elemente au stat la baza implementării formelor fără fond, care au creat statul român modern și au funcționat exemplar. Cred că e de bine, deci, ca efect pe termen mediu și lung.

Diana Scarlat – jurnalist antropolog-cultural, freelancer