Proprietarii din România care au ales să își închidă balcoanele fără a deține o autorizație oficială nu vor fi supuși unor dări suplimentare, dă asigurări Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării. Oficialul a precizat sâmbătă, 31 octombrie, că structura pe care o conduce va evalua toate impedimentele birocratice legate de intrarea în legalitate a acestor amenajări, urmând să înainteze Parlamentului o serie de amendamente legislative.
Ministrul a subliniat că persoanele care au acționat cu bună-credință nu riscă penalități automate. În opinia sa, rolul instituțiilor publice este de a simplifica intrarea în legalitate a locuințelor, evitând blocajele administrative și costurile inutile.
„Vreau să fie foarte clar: românii NU vor plăti taxe înzecite și nici nu li se va dubla impozitul pentru balcoanele închise! Nimeni nu va fi hărțuit sau pedepsit pentru un balcon pe care l-a închis cu bună-credință. În acest caz, scopul statului trebuie să fie acela de a-i ajuta pe oameni să-și pună actele în ordine, nu de a-i vâna cu amenzi”, a explicat ministrul Dezvoltării într-o postare pe Facebook.
O portiță legislativă până în vara anului 2027
Conform precizărilor făcute de demnitar, noul Cod al Urbanismului le oferă autorităților un răgaz care se întinde până în luna august 2027. În acest interval, trebuie identificată o formulă juridică prin care cetățenii să își poată clarifica statutul balcoanelor modificate.
„Scopul nu este să sancționăm, ci să le dăm siguranța că locuința lor are o situație complet legală, care să-i ajute inclusiv la vânzare, la moștenire sau în cazul unui credit. Nu vreau să punem degeaba oamenii pe drumuri după acte de acum 15 ani și nici să-i obligăm la cheltuieli costisitoare. Vom face o analiză a tuturor aspectelor sesizate privind problemele care apar la intrarea în legalitate a balcoanelor închise”, a punctat Stoica.
Un aspect important semnalat de ministru vizează blocurile care au trecut prin programe de reabilitare termică. În multe cazuri, balcoanele au fost închise ca parte a proiectului de anvelopare, fără ca locatarii să aibă vreo implicare în circuitul de avizare.
„Sunt o sumedenie de situații în care locatarii s-au trezit cu balcoanele închise în urma unor lucrări de anvelopare a blocurilor, de exemplu. În asemenea cazuri, este absurd să se transfere asupra cetățenilor problemele privind legalitatea procedurii, fiindcă tot ce ține de autorizații și de înscrierea în cadastru era obligația primăriei”, a adăugat Alexandru Stoica.
Ce riscuri menține actualul Cod al Urbanismului
Deși promisiunile ministeriale sunt de relaxare a normelor, legislația în vigoare din Codul urbanismului, mai exact articolul 301, alineatul (11), stabilește că taxa pe clădire poate fi mărită cu 100% dacă imobilul a suferit modificări neautorizate.
Textul de lege stipulează: „Pentru clădirile executate cu nerespectarea autorizației de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au fost încă regularizate potrivit prevederilor prezentului articol până la data intrării în vigoare a prezentului cod, valoarea impozitului pe clădiri se majorează cu 100%, de la data constatării situației de construire neautorizată de către autoritatea publică locală competentă, până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrărilor realizate fără autorizație, conform dispozițiilor legale. Plata impozitului nu produce efecte privind regularizarea construcției din punctul de vedere al obligațiilor impuse de legislația privind urbanismul și calitatea în construcții și nu înlătură aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții”.
Această penalitate financiară nu se aplică doar strict pe zona modificată, ci afectează impozitul calculat pentru întreaga suprafață a apartamentului. Suprataxa rămâne activă până când proprietarul reușește să își reglementeze integral actele locuinței. (foto: imagine ilustrativă)
