În câteva zile se dă startul oficial al unei noi campanii electorale, a doua pe anul ăsta. Anticipez același scenariu ca în mai. Politicienii deja pozează în costumele lor spilcuite și ne zâmbesc de pe mesh-uri cât 10 etaje de mari, pe care s-au plătit bani grei, așa că nu văd de ce acum ar fi altfel. Ei sunt în linia întâi.

În linia a doua stau șlehte de scursuri umane care umblă cât e ziua de lungă ca să le facă imagine bună leprelor lor, de la care urmează apoi să-și primească recompensa, să mănânce și gura lor ceva, din sudoarea prostimii.

Ultimii suntem noi, alegătorii. La fel de naivi ca-ntotdeauna. Mereu mințiți, dar mereu dispuși să mai facem o încercare. Ne vom strivi între noi pe facebook, aruncându-ne vorbe grele de tot. În locul prieteniei de până mai ieri se va instaura ura.

Aproape o lună ne vom intoxica în atmosfera asta.

Apoi se va așterne liniștea.

Și o vom lua de la capăt: apă, căldură, lumină, piață, școală, pensie, tratament, etc.