Nicu Șerban, fondatorul Grupului Șerban, a început din 2018 să investească într-o cultură de nișă care, în numai trei ani, l-a propulsat în liderul de piață pe segmentul său. Nu vorbim despre vreo ambiție sau vreo nebunie a fermierului, ci despre un plan de business pus la punct în cele mai mici detalii astfel încât cultura cartofului de industrializare să fie una profitabilă de la prima recoltă, scrie agrointel.ro.

Succesul culturii de cartofi pentru chips de la Grup Șerban ține și de investiția în sistemul de irigații pe model israelian, echipa lui Nicu Șerban beneficiind de sprijinul unui consultant din Israel pentru a implementa tehnologia de irigații produsă de Netafim.

Grup Șerban este unul dintre cele mai puternice conglomerate de agribusiness din Moldova, care funcționează după un model integrat. Pe partea de cultură mare lucrează 13.000 ha, împărțite în 5 ferme vegetale. Are capacități de depozitare de 133.000 de tone. Segmentul de panificație are o producție de 4.500 de tone pe an. Totodată deține și 5 ferme avicole, cu o producție anuală de 3,5 milioane de pui cu creștere lentă, abatorizate de Agricola Internațional. Grupul administrează și un lanț de băcănii în care își desface o fracție din producție și, mai nou, a făcut pasul de a investi în legumicultură, care ocupă 400 ha în prezent, suprafața cu legume urmând să crească anual cu 100 ha. Dacă în 2020 producția legumicolă a fost de 6000 de tone, în 2021 se estimează o dublare a acesteia. Strategia de desfacere a legumelor diferă în funcție de specie și varietate. Circa 25% din producția fresh se vinde local, însă marele pariu îl reprezintă legumele cu valoare adăugată ridicată, pentru procesare în produse finite premium. Totodată, pentru a evita să comercializeze producția în intervalele cu prețuri minime în piață, a amenajat un depozit unde poate stoca 4.000 de tone, costul investiției fiind de 300 euro/t.

Tehnologie preluată din Israel

Fondatorul grupului, Nicu Șerban, crede în preluarea modelelor de business funcționale în alte state și aplicarea lor în agricultura românească, atâta timp cât ele generează rate de profit mai ridicate decât activitățile practicate în manieră clasică, la nivelul majorității fermelor din România.

”În principiu, totul este copy-paste. Nu vă imaginați că eu, ca antreprenor, vreau să fac inovații, care presupun riscuri. Am fost în vizită într-o serie de locații din Israel și acolo am văzut cum ei reușesc să facă super-producții de legume rădăcinoase lângă Fâșia Gaza, în plin deșert, pe paralela 30, cu doar 85 de litri de precipitații pe metrul pătrat pe an. Mi-am spus că dacă israelienii pot, e imposibil să nu putem și noi, în România”, explică Nicu Șerban care a fost momentul de declic care a stat la baza deciziei sale de a prelua modelul israelian de legumicultură cu irigare de precizie.

A ales cartoful drept cultură cheie

Reîntors la cartierul general al Grup Șerban din județul Bacău, omul de afaceri oneștean a stabilit ca locație pentru proiectul său legumicol, ferma vegetală din Sascut, deoarece era deja parte integrantă dintr-un OUAI, care beneficia de accesul la apa din lacul de acumulare Berești, pe Siret. A ales cartoful drept cultură cheie, însă prin prisma experienței acumulate în panificație, zootehnie și lanțul de băcănii operate de Grup Șerban, a înțeles că are nevoie să-și gândească de la bun început desfacerea producției într-o manieră generatoare de predictibilitate și mai ales de profit. Din acest motiv a optat pentru soiuri de cartofi pretabile la industrializare, care urmau să fie procesați sub formă de chipsuri și a identificat un partener strategic, de anvergură, care i-a precontractat producția. A fost un pas bine calculat, chiar dacă cartoful nu este specific arealului în care urma să fie amplasată investiția în irigații de precizie a Grup Șerban.

”Totul e o chestiune de tradiție. De obicei în zone din afara arealului tradițional de cultură a cartofului, oamenii nu vor să cultive cartofi aici pentru că e mai mult de muncă. Eu însă, cred că zona tradițională de cartofi din Harghita-Covasna, în afară de faptul că se pretează bine acestei specii, fiindcă precipitațiile sunt mai multe, altitudinea este mai mare, clima este mai bună pentru cartof și oamenii de acolo sunt mai harnici, s-a optat pentru cartofi din cauza existenței unor factori limitativi. E vorba de constrângeri naturale, respectiv terenul puțin care era disponibil pentru agricultură, care i-a determinat pe producătorii de acolo să aleagă de la bun început să înființeze o cultură cu venituri mai mari pe hectar. Ideea mea funcționează în baza aceleiași filosofii. Nici eu nu dispun de suprafețe nelimitate cu acces la irigații și atunci, pe hectarele pe care le am, trebuie să fac venituri cât mai mari. Este o idee simplă, dar care e elementul cheie care a stat la baza deciziei de a investi. Până la urmă, ca să produci cartofi ai nevoie de un parc de mașini și echipamente specifice și de o instalație de irigat, care ambele costă niște bani, însă există o amortizare în 10 ani, iar costul amortizării intră în prețul de producție. Atâta timp cât activitatea și producția pe care o obții îți generează o EBITDA suficientă ca din ea să faci și profit, să poți plăti și dobânda și să-ți acoperi amortizarea, respectiv rata la credit, investiția e una care se justifică. Este în manualul de eficiență a investițiilor din anul 2 de la facultate. Nu e nimic nou”, detaliază acesta.

A investit 3 milioane de euro în irigații ce deservesc 850 de hectare

Până în prezent Nicu Șerban a investit 3 milioane de euro în irigații pentru infrastructura terțiară: pivoți, tamburi, aripi, pompe, linii de picurare, cap control, stații, senzori șamd, care deservesc o suprafață de 850 ha. Din această sumă, 1 milion de euro reprezintă investiția pentru irigarea a 243 ha cu cel mai performant sistem de irigare prin picurare existent la nivel mondial, produs de Netafim.

Ținta: 2.800 de hectare irigate. Investiția totală: 8,5 milioane de euro

Însă, așa cum subliniază și investitorul, acestea sunt doar cifre de etapă, urmând ca la finalul implementării investiției în sisteme de irigații, costul total să ajungă la 8,5 milioane de euro, iar suprafața ce va fi irigată va ajunge la 2.800 ha.

Articolul integral AICI