Extinderea rapidă a sălilor de jocuri de noroc devine o problemă tot mai vizibilă în mai multe municipii din România, unde aparatele de tip „păcănele” par să fie la tot pasul. Fenomenul ridică semne de întrebare asupra impactului social și economic asupra comunităților locale și a atras atenția autorităților, care caută soluții legislative și administrative pentru a limita proliferarea acestuia.
Municipiul Tecuci din județul Galați se confruntă cu o extindere puternică a sălilor de jocuri de noroc, fenomen care a devenit tot mai vizibil în ultimii ani și care a intrat în atenția autorităților locale și a parlamentarilor.
Potrivit deputatului Bogdan Rodeanu, în oraș există în prezent 294 de licențe pentru aparate de joc, ceea ce înseamnă aproximativ un aparat de tip „păcănele” la 161 de locuitori. “Una dintre temele importante a fost fenomenul extinderii sălilor de jocuri de noroc și al aparatelor de tip păcănele, care în ultimii ani s-a dezvoltat fără ca autoritățile locale să poată interveni în mod real”, a explicat parlamentarul, potrivit Mediafax.
Situația a fost discutată într-o întâlnire cu primarul municipiului Lucian Costin, în cadrul căreia s-a analizat modul în care autoritățile locale pot limita extinderea acestui tip de activitate. Deputatul a mai subliniat că “în acest moment, Tecuciul are 294 de licențe pentru aparate de joc, ceea ce înseamnă aproximativ un aparat la 161 de locuitori”.
Rodeanu a precizat că cadrul legislativ recent oferă mai multă putere autorităților locale în gestionarea fenomenului: “Astăzi există însă cadrul legal prin care consiliile locale pot decide dacă permit sau nu extinderea acestui tip de activitate în orașele lor. Licențele existente nu pot fi anulate, dar pot să nu mai fie prelungite”.
În perioada următoare, autoritățile locale și parlamentarii planifică dezbateri publice pentru reglementarea jocurilor de noroc și pentru adoptarea unor politici publice care să reflecte rolul real al municipiilor regionale. Deputatul a explicat că orașele precum Tecuci sau Galați “susțin servicii administrative, educaționale, medicale și economice pentru o populație mult mai mare decât cea înregistrată oficial, însă finanțarea lor este calculată aproape exclusiv în funcție de numărul locuitorilor”. (foto: imagine ilustrativă)
