Văd că țipă toți împotriva lui Christoph Daum că a nenorocit naționala. Pot admite că omul n-o fi vreo lumină ca antrenor, deși dintre contracandidații români – în afara lui Mircea Lucescu – niciunul nu are performanțele dânsului.
Hai să lăsăm umorile de-o parte și să ne întrebăm ce selecție poate să facă?! De unde să ia jucători mai buni? Când cluburile noastre încasează de la patru goluri în sus cu echipe de mâna a doua – a treia din Europa, când titularii joacă pe la trupe greu de găsit în cultura generală a oricărui iubitor de sport, când din spate vin juniori bătuți ca pe covoare în meciuri internaționale, ce poate să facă Daum?
Nu avem o masă critică valoroasă în spate. Privim spre proiectul lui Hagi, care e extraordinar ca referință pentru România, dar nu a generat încă super-valori. Ar fi nevoie de vreo 10-15 ca el. Dacă nu investești nimic la nivel de națiune, nu poți pretinde totul! Cu o floare nu se face primăvară.
Nu avem o legătură solidă între sport și școală. O carieră se construiește pas cu pas, din pre-adolescență. Sportul nu înseamnă doar marea performanță, unde reușesc 2 din 1.500. Tot sistemul nostru este greșit fundamentat, iar aici rolul MTS și Ministerului Educației e vital, pentru că trebuie să te uiți ce faci cu restul de 1.498. Putem vorbi trei zile despre asta, încercări au mai fost la unii dar n-au avut timp și putere să meargă cu ele până la capăt.
Nu avem un concept strategic de leadership la nivel de top management federal. Se merge strict pe gargară, pe combinații politice. Totul e o campanie electorală. Lupii tineri conduși de Răzvan Burleanu nu-s decât niște băieți lacomi puși pe turism și pe căpătuială, șeful lor suprem fiind un exemplu elocvent. Nu poți conduce eficient o entitate, oricare ar fi ea, dacă tu ești plecat 2/3 din an în străinătate.