Ruraliștii sunt în continuare în acțiune în comuna Căiuți și cum altfel dacă nu sărbătorind și împărtășind din Focul Tradițiilor străbunilor!
Luna a 10-a din cadrul proiectului finanțat prin Corpul European de Solidaritate a fost sărbătorită de tinerii din comunitatea Căiuți prin derularea unui workshop despre ce înseamnă să fii cercetaș și cum pot să se conecteze cu natura în condițiile în care tehnologia poate fi un instrument de sprijin în interacțiunea cu natura și tradițiile străvechi.
Într-o lume în continuă schimbare, tinerii din comuna Căiuți au reușit să găsească echilibrul între modernitate și tradiție, aducând în actualitate vechi obiceiuri, dar și recreând momente unice, ce păstrează spiritul strămoșilor vii. Dintre acestea, se remarcă îmbinarea între focul de tabără, popular în rândul tinerilor de astăzi, și focul lui Sumedru – o tradiție autentică românească, un scenariu al morții și renașterii naturii la cumpăna între 25 și 26 octombrie, dinaintea sărbătorii Sfântului Dimitrie (Dumitru).
În jurul unui foc mare, tinerii din comuna Căiuți au fost încurajați să participe activ, sărind și dansând în jurul flăcărilor, astfel contribuind la perpetuarea obiceiului.
Focul lui Sumedru, asemeni focului de tabără, reprezintă întâlnirea tinerilor cu natura și libertatea.
În paralel, focul de tabără continuă să fie una dintre cele mai apreciate forme de socializare pentru tinerii de azi, simbolizând relaxarea și libertatea de a petrece timpul în aer liber. Aceste întâlniri sunt prilejuri de a cânta la chitară, de a spune povești și de a se bucura de liniștea naturii. Focul de tabără, spre deosebire de Focul lui Sumedru, nu are un rol ritualic, dar păstrează ideea de conexiune și împărtășire, devenind un loc în care tinerii lasă deoparte stresul și tehnologia.
Un nou Foc al lui Sumedru, adaptat timpurilor noastre
Focul lui Sumedru nu este doar o sărbătoare folclorică, ci un prilej de a conecta generațiile și de a aduce laolaltă elementele tradiționale și moderne. Prin această combinație de ritualuri vechi și activități contemporane, tinerii reușesc să păstreze vie o parte din identitatea românească, oferind totodată un exemplu despre cum se pot adapta tradițiile pentru a le menține relevanța.
Mulțumim Anca Maria Mahrus – artist local din partea Zestrea de pe Valea Oituzului pentru prezentarea autentică cu care a reușit nu doar să reînvie obiceiuri dragi nouă, ci și să le ofere tinerilor un suflu nou, plin de energie și respect față de identitatea noastră culturală.
Mulțumim voluntarilor implicați în acest proiect și autoarei acestui articol – Dna Abiculesei Alexandra.
Proiect finanțat prin CORPUL EUROPEAN DE SOLIDARITATE
