România a rămas, temporar, fără energia produsă de reactoarele de la Cernavodă, după ce Reactorul 2 a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național. Specialiștii spun că nu există riscul ca populația să rămână fără electricitate, însă presiunea pusă pe sistem se poate vedea în alte părți: energie mai scumpă, importuri mai mari și, în scenariul cel mai dificil, reducerea temporară a consumului marilor companii. Cu alte cuvinte, becurile din case ar trebui să rămână aprinse, dar factura ar putea deveni mai greu de suportat.
România, fără energie nucleară
Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național la ora 11:00. Astfel, România a rămas temporar fără producția de energie nucleară de la Cernavodă.
Cele două reactoare ale centralei asigurau împreună până la aproximativ 20% din consumul de energie electrică al țării, astfel că oprirea lor pune presiune suplimentară pe sistem.
Totuși, specialiștii dau asigurări că populația nu ar trebui să se teamă că va rămâne fără curent.
Problema este însă ce se întâmplă dacă producția internă nu reușește să acopere consumul, iar România trebuie să cumpere cantități importante de energie din străinătate.
Cine ar putea fi afectat primul
Într-un scenariu în care importurile ar ajunge la niveluri foarte ridicate, măsurile de reducere a consumului nu ar viza, în primul rând, populația.
Expertul în politici energetice Corina Murafa explică faptul că anumiți consumatori industriali ar putea fi deconectați temporar în perioadele în care sistemul este supus unei presiuni foarte mari.
„Nu exclud scenariul ca anumiţi consumatori industriali să fie deconectaţi, mai bine spus să fie oprit consumul lor în perioadele de presiune maximă pe sistem. Nu o să fie uşor, dar nici nu o să trebuiască să închidem luminile în casă.
Presupunând că va trebui să importăm mai mult de 3.0000 de MW, se va recurge probabil la o intreurpere de 500-100 MW de la aceşti consumatori industriali, astfel încât populaţia nu va rămâne fără lumină”, a explicat Corina Murafa, expert în politici energetice, pentru observatornews.ro.
Energia din cărbune, soluția de rezervă
Pentru a acoperi o parte din energia care nu mai este produsă la Cernavodă, România apelează din nou la centralele pe cărbune.
Numai că soluția vine cu un preț. Energia produsă din cărbune este de aproape trei ori mai scumpă decât energia nucleară produsă la Cernavodă.
Iar această diferență nu rămâne doar în statisticile din sectorul energetic. În cele din urmă, costurile suplimentare s-ar putea reflecta și în prețul energiei și, implicit, în facturile consumatorilor.
Deocamdată, Ministerul Energiei le cere românilor să consume responsabil.
Când ar putea reveni reactoarele de la Cernavodă
Dacă lucrurile se desfășoară conform planului, Reactorul 1, oprit de mai bine de două săptămâni, ar urma să fie repornit pe 23 august.
La șapte zile distanță, pe 30 august, ar trebui să fie repornit și Reactorul 2.
Revenirea celor două reactoare în sistem ar reduce presiunea asupra producției interne și ar diminua nevoia de importuri.
Până atunci, însă, România trebuie să treacă printr-o perioadă în care energia nucleară lipsește din sistem, iar producția mai scumpă și importurile trebuie să acopere o parte din necesar.
Nu se stinge lumina, dar nota de plată poate crește
Pentru consumatorul obișnuit, mesajul autorităților și al experților este unul relativ liniștitor: nu este anticipat un scenariu în care populația să rămână fără energie electrică.
În schimb, efectele opririi reactoarelor pot apărea mai puțin spectaculos, dar mai dureros pentru buzunar: costuri mai mari de producție, importuri de energie și, posibil, facturi mai mari.
Iar dacă sistemul ajunge sub presiune maximă, cei care ar putea fi chemați să „tragă obloanele” temporar nu sunt consumatorii casnici, ci marii consumatori industriali. (foto: captură video Observator)
