Guvernul a pus în consultare publică un proiect de Ordonanță de Urgență care propune o restructurare amplă a aparatului administrativ, cu reduceri de posturi, plafonări salariale și reorganizări în instituțiile publice, potrivit informațiilor publicate de Mediafax. Documentul prevede însă excepții pentru domenii considerate strategice, precum Educația, Sănătatea și Apărarea. În paralel, mii de posturi de consilieri ar urma să fie eliminate, iar regulile se modifică inclusiv pentru poliția locală și pentru șoferii care nu își achită amenzile.
Schimbări în Sănătate și reducerea posturilor din administrația locală
În sistemul sanitar este propus un nou mecanism de clasificare a spitalelor, corelat cu introducerea salarizării în funcție de performanță. Totodată, proiectul menționează instituirea unei taxe de solidaritate aplicabile furnizorilor de medicamente.
La nivelul administrației locale, actul normativ stabilește diminuarea plafoanelor de personal și impune termene clare pentru comunicarea noilor limite și adoptarea hotărârilor de reorganizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Reconfigurarea aparatului de specialitate al primarilor, al consiliilor județene și al instituțiilor publice locale ar trebui finalizată până la 1 iulie 2026.
Instituțiile prefectului vor trece, la rândul lor, printr-un proces de eficientizare, care presupune reducerea cu 25% a numărului maxim de posturi, cu excepția serviciilor de pașapoarte și permise/înmatriculări. Și în acest caz, termenul-limită pentru implementare este 1 iulie 2026, potrivit observatornews.ro.
Proiectul mai prevede diminuarea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor, atât în administrația centrală, cât și în cea locală, în funcție de rang și dimensiunea UAT-urilor. Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, peste 6.100 de posturi ar putea fi desființate din totalul de 10.126 existente, generând economii anuale de aproximativ 362,6 milioane de lei.
Poliția locală, reorganizată în funcție de populație
Documentul propune redimensionarea poliției locale în raport cu numărul de locuitori: un post la 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare și un post la 6.500 de locuitori pentru județe și Municipiul București. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă asigură integral finanțarea din venituri proprii și în limita a cel mult trei polițiști.
Sunt prevăzute și măsuri privind plafonarea salariului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, precum și limitarea veniturilor în unele instituții subordonate Ministerului Dezvoltării. În plus, numărul membrilor din consiliile de administrație va fi redus: la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, de la 9 la 5, și la Agenția Națională pentru Locuințe, la 5 membri.
Reduceri de cheltuieli și modificări în sistemul de apărare
Pentru administrația centrală, proiectul introduce o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, cu aplicare etapizată în 2026. În ceea ce privește instituțiile din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, diminuarea ar urma să fie compensată printr-o reformă a pensiilor militare de stat.
Executivul ar urma să modifice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, Legea nr. 223/2015, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, pentru creșterea graduală a vârstei standard de pensionare. Măsurile tranzitorii nu îi vor afecta pe cei care îndeplinesc deja condițiile legale la momentul adoptării actului normativ.
Permisul suspendat pentru neplata amenzilor
Proiectul introduce și o măsură coercitivă pentru recuperarea amenzilor contravenționale: șoferii care nu își achită obligațiile în termen ar putea pierde dreptul de a conduce, iar perioada de suspendare ar fi calculată proporțional cu suma restantă – o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați.
Potrivit calculelor din nota de fundamentare, economiile estimate se ridică la 1,64 miliarde de lei în acest an și la peste 3,07 miliarde de lei în intervalul 2027–2030, în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2031, prin scăderea ponderii cheltuielilor publice în PIB.
Proiectul de Ordonanță de Urgență este, în prezent, în dezbatere publică. (foto: imagine ilustrativă)
