Primăria Onești, în centrul unei controverse online după un top al achizițiilor de alcool din SEAP. Reacția purtătorului de cuvânt Laurențiu Neghină: „Un clasament care trece la «consum de alcool» și costul a 1.500 de cutii cu bomboane îi induce în eroare pe cei care îl citesc”
Administrația locală din municipiul Onești a fost astăzi, 17 noiembrie, subiectul unor intense dezbateri în mediul online, după ce numele instituției a apărut pe un neonorant loc 6 într-un clasament național intitulat „Top instituții după consum de alcool 2026”.
Analiza vizează achizițiile de bere, vin și spirtoase înregistrate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în perioada ianuarie – septembrie 2026, conform datelor publicate pe portalul guvernamental data.gov.ro (valori fără TVA). Clasamentul a fost realizat și publicat pe rețelele de socializare de către Radu Georgescu, economist, expert contabil și analist financiar cunoscut pentru comentariile sale critice la adresa politicilor fiscale și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.
În topul prezentat de acesta, Primăria Onești ocupă poziția a șasea, cu o sumă de 26.184 de lei, devansând instituții universitare de renume precum Politehnica Timișoara (locul 7, cu 25.773 lei) sau Universitatea Tehnică Cluj (locul 8, cu 23.712 lei), dar și Primăria Oradea (locul 9, cu 23.454 lei). Podiumul clasamentului este ocupat de ADP Oradea (243.858 lei), BNR (138.952 lei) și UM 02477 Brașov – Armata (89.458 lei), top 5 fiind completat de UM 01556 Mangalia – Armata (68.300 lei) și Romsilva (53.776 lei), iar pe locul 10 se află UM 01151 – Armata (20.554 lei).
Acuzațiile lansate de economistul Radu Georgescu
În postarea sa, care s-a viralizat rapid și a stârnit numeroase reacții în rândul internauților, analistul financiar a explicat modul în care a extras datele din platforma guvernamentală și a criticat dur instituțiile publice care alocă fonduri pentru băuturi alcoolice și gustări.
Redăm integral mesajul publicat de economistul Radu Georgescu:
„Din experiența mea de 25 de ani în departamente financiare, mi-am dat seama că statul este de departe cel mai prost gestionar al banilor. Problema este că gestionează banii noștri. Ieri i-am spus Anei să analizeze toate achizițiile făcute de instituțiile publice din România in 2026 Ana a intrat pe serverul Guvernului și în 5 minute a descărcat toate achizițiile făcute de instituțiile publice în 2026. Aceste instituții sunt obligate să declare toate achizițiile în aplicația Guvernului, SEAP.
Ana a analizat toate cele 12 milioane de achiziții din 2026. Mi-a dat un raport cu 350.000 de achiziții care ar trebui verificate, pentru că au prețul mult mai mare decât media prețurilor sau pentru că nu au legătură cu obiectul de activitate al instituției care a făcut cheltuiala. Te doare capul când vezi ce este în acest raport. O parte din achizițiile aberante le-am publicat ieri.
Partea bună este că Guvernul României a fost obligat de UE să lase accesul liber la achizițiile făcute de stat. Așa putem să vedem și noi pe ce se duc banii noștri. Un om poate să intre pe site-ul SEAP și să se uite la fiecare achiziție. Ana a descărcat și a citit toate cele 12 milioane de achiziții. Tot procesul a durat 10 minute: descărcarea bazei de date, analiza și rapoartele către mine.
Partea bună a articolelor de ieri este că oamenii își dau seama că au dreptul să întrebe pe ce se duc banii lor. Un domn mi-a cerut cheltuielile primăriei din Brașov. O doamnă mi-a cerut cheltuielile școlii din Bacău unde învață fiica ei. Noi trebuie să fim cu ochii pe banii noștri ca pe butelie. Cum ne uităm în altă parte, dispare butelia. Doar noi putem să facem singurul control real al banilor noștri. După data de 25, după ce depun declarațiile fiscale, voi face un site și voi pune pe el toate achizițiile instituțiilor. Cu cât suntem mai mulți care să-i întrebăm ce fac cu banii, cu atât va fi mai bine.
Și să știi că acest control funcționează. Dacă citești această pagină de un an, știi că anul trecut am scris despre BNR, care cumpăra în fiecare lună fructe de mare de zeci de mii de lei. BNR a dat un comunicat oficial că nu este treaba mea pe ce cheltuie banii. Foarte probabil sunt singurul român căruia i s-a dedicat un comunicat de presă care se regăsește în lista cu comunicatele despre politica monetară: inflație, dobânzi etc. Ieri am întrebat-o pe Ana cât a cheltuit BNR pe fructe de mare în 2026. Răspunsul m-a șocat: BNR nu a mai avut nicio achiziție de fructe de mare. Deci a funcționat faptul că am fost cu ochii pe ei ca pe butelie.
Ieri, Ana mi-a generat peste 1.000 de clasamente:
• cât s-a cheltuit pe stadioane în 2026;
• cât s-a cheltuit pe concerte;
• cât s-a cheltuit pe lămâi și portocale;
• cât s-a cheltuit pe semințe și alune.
Azi îți arăt cât s-a cheltuit pe alcool: bere, vin, spirtoase. Am pus raportul făcut de Ana în comentarii. Poți să-mi spui de ce o instituție publică trebuie să cumpere alcool? Nu poți să stai 8 ore fără să bei? Tu ai auzit de vreo firmă privată care să le dea angajaților niște pălincă la prânz, ca să lucreze mai bine?
Bine, la BNR înțeleg. La BNR este rușine mare. Rolul principal al unei bănci centrale este să protejeze populația de inflație. De 2 ani, România are de departe cea mai mare inflație din Europa. Când primești raportul lunar cu inflația de la Eurostat și vezi iar România, de departe, cu cea mai mare inflație, nu-ți mai rămâne decât să deschizi o bere și să spargi semințe. Dacă te uiți în fișierul Anei, vei vedea că BNR a cumpărat alcool de 51 de ori în 2026. Și de 9 ori a cumpărat semințe și alune.
Concluzii
Spune-mi în comentarii ce rapoarte cu cheltuielile statului vrei să mai pun pe rețelele sociale. Să fie economie!”
Replica Primăriei Onești: Peste 92% din sumă a mers pe bomboane de ciocolată
După ce informația s-a rostogolit aproape o zi întreagă pe rețelele de socializare, atrăgând valuri de comentarii critice la adresa administrației oneștene, purtătorul de cuvânt al Primăriei Onești, Laurențiu Neghină, a venit spre seară cu o serie de clarificări.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, reprezentantul primăriei a explicat că suma de 26.183,88 lei (fără TVA) – rotunjită în graficul lui Radu Georgescu la 26.184 lei – reprezintă, în realitate, un pachet complet achiziționat pentru evenimentul dedicat Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Potrivit documentelor invocate de acesta, ponderea covârșitoare a cheltuielii (peste 24.000 de lei) a fost reprezentată de 1.500 de cutii cu bomboane de ciocolată, în timp ce băuturile alcoolice (102 sticle de vin spumant oferite cuplurilor longevive și participanților) au costat puțin peste 2.000 de lei.
„Astăzi, o știre de cancan a făcut deliciul internauților! Primăria Onești apare pe locul 6 într-un clasament național intitulat «Top instituții după consum de alcool», cu suma de 26.184 de lei.
Ce a cumpărat, de fapt, Primăria Onești cu acești bani?
Documentele arată că suma de 26.183,88 lei, fără TVA, este valoarea întregii achiziții pentru Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Din acest total, 24.150 de lei au reprezentat costul celor 1.500 de cutii cu bomboane de ciocolată, oferite cadou invitaților la intrare. Cele 102 sticle de vin spumant au costat 2.033,88 lei. Dintre acestea, 83 de sticle au fost dăruite cuplurilor care au sărbătorit 50 de ani de căsătorie. Din cele 19 sticle rămase li s-a servit câte o cupă de spumant pentru a ciocni în cinstea lor.
E firesc ca oamenii să întrebe cum sunt cheltuiți banii publici. Tocmai de aceea, un clasament care trece la «consum de alcool» și costul a 1.500 de cutii cu bomboane de ciocolată îi induce în eroare pe cei care îl citesc. Atașez atât clasamentul, cât și documentele achiziției, ca oricine să poată verifica ce s-a cumpărat, în ce cantități și la ce preț.”, a transmis Neghină, într-o postare pe Facebook.













