Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie arată că starea de spirit a românilor este dominată de pesimism și îngrijorare, atât în privința situației interne, cât și a contextului de securitate regional. Cercetarea, realizată la solicitarea New Strategy Center și prezentată în cadrul conferinței „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, relevă că peste 70% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită.
Peste 70% cred că România merge într-o direcție greșită
Potrivit datelor, 73,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Procentul este comparabil cu cel din noiembrie 2022 (74,8%), mai mare decât cel din noiembrie 2023 (68,6%), dar peste nivelul din octombrie 2024 (61,1%) și noiembrie 2025 (66,3%).
Doar 22,2% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20% în noiembrie 2022, 23,4% în noiembrie 2023, 30,3% în octombrie 2024 și 24,1% în noiembrie 2025). 4,7% nu știu sau nu au dorit să răspundă (față de 5,3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8,6% în octombrie 2024 și 9,6% în noiembrie 2025).
Cei mai optimiști sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din urbanul mare. În schimb, pesimismul este mai accentuat în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
Corupția și creșterea prețurilor, principalele surse de îngrijorare
Întrebați care este problema ce îi preocupă cel mai mult, 32,2% dintre români indică drept principală sursă de îngrijorare corupția (față de 21,5% în noiembrie 2023). Creșterea prețurilor este menționată de 23,6% dintre respondenți (același procent ca în noiembrie 2023).
Starea de sănătate proprie și a familiei este indicată de 13,4% (față de 18,1% în noiembrie 2023), iar starea sistemului de educație de 11,7% (față de 14,3% în noiembrie 2023). Lipsa locurilor de muncă este menționată de 9,8% (față de 11,7% în noiembrie 2023), războiul din Ucraina de 6,9% (față de 9% în noiembrie 2023), iar infrastructura de doar 0,7% (față de 1%). Non-răspunsurile însumează 1,6% (față de 0,8% în noiembrie 2023).
Corupția este indicată mai ales de votanții USR și AUR, bărbați, persoane între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, bucureșteni și angajați din sectorul public. Creșterea prețurilor este invocată în special de votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie și locuitorii din mediul rural. Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară indică mai frecvent starea de sănătate drept principală temere. Războiul din Ucraina este menționat mai ales de votanții PNL și de persoanele de peste 60 de ani.
Sprijin major pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu
În contextul conflictului de la graniță, 67,1% dintre români se declară de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu (față de 58,4% în mai 2015). 30,5% sunt împotrivă (față de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu știu sau nu răspund (față de 10,5% în 2015).
Susținerea este mai ridicată în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Opoziția este mai pronunțată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al bucureștenilor și al angajaților din sectorul privat.
Exerciții cu arma, cursuri de drone și prim ajutor
Opiniile sunt aproape egal împărțite privind organizarea de exerciții de tragere cu arma în licee: 48,1% sunt de acord, 48,8% sunt împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,3% nu răspund. Susținerea vine mai ales din partea votanților AUR, a bărbaților, a persoanelor de peste 45 de ani și a locuitorilor din mediul rural. Opoziția este mai puternică în rândul votanților USR, al femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al bucureștenilor și al angajaților din sectorul privat.
Introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice este susținută de 80,8% dintre respondenți, în timp ce 16,2% sunt împotrivă, 2,9% nu știu și 0,1% nu răspund. Sunt mai favorabili votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și angajații din sectorul public. Se opun mai ales votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din București.
Cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani sunt susținute de 92,7% dintre români, 4,6% fiind împotrivă, 2,5% nu știu, iar 0,2% nu răspund. Acordul este mai ridicat în rândul votanților USR și al persoanelor cu studii superioare, în timp ce dezacordul apare mai frecvent la votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani și cele cu educație primară.
Ce ar face românii în caz de atac
Dacă România ar fi atacată, 48% dintre respondenți spun că ar lupta pentru apărarea țării (față de 50,5% în noiembrie 2023). 19,7% ar emigra (față de 19,4%), 10,5% s-ar ascunde până la încheierea conflictului (față de 11,8%), 4,7% ar încerca să obțină un certificat medical pentru a evita participarea (față de 5,6%), iar 7% ar face altceva (față de 4,7%). Non-răspunsurile totalizează 10% (față de 8% în noiembrie 2023).
Percepția privind pregătirea României și măsurile de apărare
Doar 3,6% consideră că România este pregătită „în foarte mare măsură” să facă față unui atac al Rusiei și 9,9% „în destul de mare măsură”. În schimb, 31,7% spun că țara este pregătită „în destul de mică măsură”, iar 51,4% „în foarte mică măsură sau deloc”. 3,3% nu știu sau nu răspund.
Sunt mai optimiști votanții PNL, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București. Cei mai sceptici sunt votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat.
Creșterea bugetului pentru apărare este susținută de 74,4% dintre români, 21,2% fiind împotrivă, iar 4% nehotărâți. Sunt de acord mai ales votanții PSD, PNL și USR, precum și locuitorii din București și din urbanul mic. Se opun în special votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare și angajații din sectorul public.
În ceea ce privește dronele rusești care survolează teritoriul României, 72,9% consideră că acestea ar trebui doborâte, 19,9% sunt împotrivă, iar 7,1% nu știu sau nu răspund. Susțin măsura în special votanții PSD și PNL, bărbații, persoanele de peste 60 de ani și bucureștenii. Se opun mai ales persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul privat.
Sursele de informare ale românilor
Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru 44,7% dintre români, urmată de rețelele sociale (25%), site-urile de știri (17,8%) și radio (5,9%). 2,8% preferă discuțiile cu prietenii apropiați, 1,4% folosesc WhatsApp, iar 2,5% nu au indicat o sursă.
Posturile TV sunt preferate în special de votanții PSD, persoanele de peste 45 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Rețelele sociale sunt utilizate mai ales de votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, bucureșteni și angajați din sectorul privat. Site-urile de știri sunt principalele surse pentru votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații din sectorul public.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. (foto: MApN)
