Fostul director general al RAFO Onești, Tudor Găureanu, și-a prezentat romanul Falansterul printr-un concept regizoral propriu, construit ca un scenariu teatral, în care lectura și dialogul s-au împletit într-o experiență originală. Aula Bibliotecii „Radu Rosetti” din Onești, gazda evenimentului, a devenit neîncăpătoare pentru publicul venit să asiste la o lansare de carte altfel decât cele cu care lumea culturală s-a obișnuit.
Pe scenă au fost așezate două rânduri de scaune, ocupate de Tudor Găureanu, de fostul său coleg de la RAFO și actual consilier județean Cezar Olteanu, de alți foști colegi din rafinărie, iar în față au luat loc elevi de la mai multe licee oneștene. Alături, pe un „jilț” impunător, un tron simbolic, roșu, invitații și elevii s-au succedat citind fragmente din roman, pasajele fiind selectate chiar de autor, fiecare având un rol precis în construcția narativă gândită pentru public.
Evenimentul a fost moderat impecabil de prof. dr. Emilia Boghiu, care a contribuit la ritmul și coerența unei seri cu totul speciale.
Directorul bibliotecii, Ionuț Țenie, a deschis întâlnirea, urmat de un discurs consistent din partea Mariei Dohotaru, directorul Editurii și Tipografiei Magic Print Onești – editura care a publicat Falansterul. Magic Print, aflată în pragul celei de-a 30-a aniversări de activitate, este una dintre cele mai apreciate edituri din țară, cu numeroase lucrări remarcabile și una dintre casele editoriale preferate ale Academiei Române.
Deși nu au putut fi prezenți fizic, doi dintre invitații importanți ai serii – jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, autorul prefeței, și Virgiliu Băncilă, fost director general al Chimcomplex Borzești – au transmis mesaje video. Ambele intervenții au adus elogii volumului și autorului, completând tonul solemn al evenimentului.
Inspirându-se din conceptul de falanster — comunitatea utopică imaginată de Charles Fourier — romanul folosește această idee ca metaforă pentru modul în care platforma petrochimică Borzești și orașul Onești au fost create ca un experiment social și industrial al epocii comuniste, un „laborator” în care oamenii și destinele lor au fost modelate după planuri impuse de puterea vremii.
Declarații:
în deschidere, Maria Dohotaru a subliniat complexitatea romanului: „Pentru că literatura nu poate exista dacă nu spune tot adevărul, sub aparența unei cronici, prin romanul «Falansterul», autorul propune o parabolă între utopie și prelungirea ei. […] Cartea lui Tudor Găureanu este una a ideilor și urmărește transformarea Oneștiului într-un uriaș laborator al comunismului. […] Falansterul este un document de conștiință, cartea recuperând o memorie uitată.”
În aceeași direcție, moderatoarea Emilia Boghiu a remarcat că în roman sunt prezentate „lucruri care n-au trecut și nu vor trece niciodată”.
Din intervenția online, Sorin Roșca Stănescu a caracterizat volumul drept „o disecție vie, dinamică, a societății comuniste”, iar Virgiliu Băncilă a apreciat că „localitatea Onești și locuitorii săi sunt chiar victimele Falansterului”.
La rândul său, ing. Dumitru Coman (Chimcomplex) a transmis un mesaj în care a punctat că „miracolul petrochimiei de la Onești nu e o întâmplare, ci minunea dăruită de generații de specialiști, care au pus pasiune și performanță în activitatea profesională.”
Printre vorbitori s-a numărat și Gelu Nicolcea, directorul Spitalului Municipal Onești, fost angajat la Carom, care a adus un omagiu caracterului memorialistic al romanului: „Azi nu am asistat doar la o lansare de carte, ci și la recuperarea unei părți de istorie a Oneștiului. Această carte este o mărturie a felului cum s-a născut Oneștiul și platforma petrochimică de aici. Tudor Găureanu a scris acest volum cu responsabilitatea cuiva care știe că istoria trebuie păstrată!” (text: Marius Mihalcea și Ion Moraru; foto: Alin Asavei)
