Seismul puternic produs în această dimineață i-a trezit din somn pe mulți locuitori din județul Bacău și din întreaga țară, însă spaima a fost amplificată și de mesajele primite pe telefoanele mobile. În timp ce notificările Android au indicat o magnitudine alarmantă de 6,5, datele oficiale ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au arătat o valoare de 5,7. Specialiștii au venit cu lămuriri clare despre motivul acestei diferențe.
Potrivit reprezentanților INCDFP, discrepanța dintre valoarea afișată de sistemul Android Earthquake Alerts al Google și măsurătorile oficiale vine din faptul că cele două sisteme folosesc tehnologii, surse de date și metode de calcul complet diferite.
Concret, sistemul folosit de Google se bazează pe accelerometrele integrate în telefoanele mobile pentru a detecta mișcările asociate unui seism. Datele adunate de la mai multe dispozitive sunt procesate automat pentru o estimare rapidă, însă senzorii din telefoane sunt mult mai puțin performanți decât aparatura profesională de monitorizare a Institutului.
Cum calculează seismologii magnitudinea reală
De cealaltă parte, INCDFP folosește datele înregistrate de stațiile din Rețeaua Seismică Națională, aplicând metode seismologice specifice. Primele cifre sunt generate automat de la un număr limitat de stații, în câteva secunde, iar apoi sunt verificate și revizuite manual de către specialiști, pe baza tuturor datelor colectate, au explicat reprezentanții Institutului într-o postare pe Facebook.
„Sistemele de avertizare timpurie au ca obiectiv principal detectarea rapidă a unui cutremur şi transmiterea unei avertizări înainte ca undele seismice cu potenţial distructiv să ajungă în anumite zone. Aceste sisteme nu prezic producerea cutremurelor, ci identifică evenimentele după declanşarea lor, utilizând primele informaţii disponibile pentru estimarea parametrilor. În acest context, estimările iniţiale ale magnitudinii pot fi actualizate pe măsură ce sunt disponibile noi date. Scopul principal al avertizării timpurii este transmiterea cât mai rapidă a informaţiilor care pot permite populaţiei şi operatorilor de infrastructuri să adopte măsuri de protecţie. INCDFP recomandă publicului să consulte sursele oficiale pentru informaţii actualizate privind parametrii cutremurelor”, se arată în comunicarea oficială, potrivit observatornews.ro.
Datele exacte ale cutremurului din Vrancea și de ce s-a simțit diferit
Cutremurul s-a produs miercuri dimineață, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea, având magnitudinea Ml 5,7 pe scara Richter, la o adâncime de 120,8 kilometri și o intensitate macroseismică epicentrală VI. Inițial, sistemul automat de alertare al INCDFP (EWS) a estimat o magnitudine de 5,6 ML, valoarea fiind ulterior reevaluată la 5,7 Ml.
Seismologii subliniază că mișcarea pământului a fost resimțită foarte diferit de la o localitate la alta și chiar de la un bloc la altul. Unii oameni au simțit un balans prelungit sau mișcări puternice ale clădirii, în timp ce alții au perceput doar o vibrație slabă ori nu s-au trezit deloc.
„Intensitatea cu care este simţit un cutremur nu depinde exclusiv de magnitudinea acestuia. Magnitudinea exprimă mărimea unui cutremur şi este direct legată de energia eliberată în timpul producerii acestuia, în timp ce intensitatea descrie efectele mişcării seismice într-un anumit loc şi poate varia de la o localitate la alta, în funcţie de distanţa faţă de epicentru, adâncimea cutremurului, caracteristicile geologice ale terenului şi comportamentul clădirilor. Astfel, acelaşi cutremur poate fi simţit cu intensităţi diferite, chiar şi în localităţi aflate la distanţe relativ apropiate”, au explicat seismologii.
Rolul solului, al clădirilor și al orei la care s-a produs seismul

Cutremurele vrâncene de adâncime intermediară (între 60 și 200 km) au particularitatea că se simt pe suprafețe foarte mari, uneori la sute de kilometri distanță. Energia eliberată nu se împrăștie uniform, iar structura geologică a fiecărei zone influențează felul în care ajung undele seismice. Solurile moi și depozitele sedimentare pot amplifica mișcarea, în timp ce zonele stâncoase o pot atenua.
De asemenea, contează foarte mult tipul clădirii: la etajele superioare ale blocurilor înalte, balansul este mult mai evident decât la parter sau la casă. Nu în ultimul rând, ora producerii a jucat un rol important în felul în care oamenii au perceput seismul.
„Evenimentul s-a produs în timpul nopţii, când zgomotul ambiental este redus, iar majoritatea oamenilor se află în repaus. În aceste condiţii, mişcările seismice pot fi percepute mai uşor, chiar şi atunci când amplitudinea lor este relativ redusă”, au mai precizat specialiștii INCDFP.













