Autostrada Moldovei începe să producă efecte vizibile nu doar pe hartă, ci și în economie. Județul Bacău, considerat ani la rând o zonă izolată din lipsa infrastructurii de mare viteză, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, odată cu demararea lucrărilor și deschiderea primelor tronsoane ale autostrăzii A7. Potrivit Cristinei Breahnă-Pravăț, președintele Consiliului Județean Bacău, conectivitatea oferită de Autostrada Moldovei a schimbat fundamental percepția investitorilor, care privesc acum județul ca pe un teritoriu cu potențial real pentru industrie, logistică și servicii cu valoare adăugată.
Demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei a crescut interesul investitorilor din sectorul logistic, industrial şi al serviciilor conexe producţiei pentru Bacău şi a schimbat şi percepţia, acest judeţ fiind văzut acum cu potenţial real de dezvoltare, a transmis Cristina Breahnă-Pravăţ, preşedintele CJ Bacău, pentru Ziarul Financiar.
„Autostrada Moldovei reprezintă pentru judeţul Bacău un element-cheie de repoziţionare economică. Strategia noastră urmăreşte valorificarea acestei infrastructuri prin dezvoltarea de zone economice şi logistice în proximitatea nodurilor rutiere, corelate cu planurile de urbanism şi documentele pentru dezvoltare judeţeană“.
Cristina Breahnă-Pravăț a mai precizat că obiectivul este atragerea şi susţinerea de investiţii care să genereze locuri de muncă stabile şi calificare superioară, în special în industrii de producţie, logistică, servicii şi domenii cu valoare adăugată.
De altfel, Bacău este şi judeţul în care omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a clădit prin cele trei firme Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade cel mai mare grup din construcţii, cu afaceri de totale de 14,3 mld. lei, companii care construiesc Autostrada Moldovei.
Autostrada Moldovei are acum aproximativ 195 de kilometri deschişi circulaţiei între Ploieşti şi Adjud. Anul acesta ar urma să fie livraţi cei 122 de kilometri până la Paşcani, cu deschideri etapizate.
„Judeţul Bacău beneficiază de o poziţionare strategică în regiunea Nord-Est, o populaţie activă numeroasă şi costuri competitive, iar autostrada va reduce semnificativ timpii de transport către pieţele interne şi externe“, potrivit ei. Centura Bacăului creează deja conectivitatea cu Autostrada Moldovei şi în continuare se fac investiţii în modernizarea infrastructurii rutiere judeţene, astfel încât accesul la autostradă să fie rapid şi eficient pentru comunităţi şi pentru mediul de afaceri.
Totodată, corelăm această infrastructură cu transportul public, reţeaua feroviară şi aeroportul, pentru a crea o reţea funcţională de mobilitate, care să susţină atât investiţiile, cât şi mobilitatea forţei de muncă“.
Judeţul Bacău are peste 600.000 de locuitori, o forţă de muncă activă semnificativă la nivel regional, tradiţie industrială şi un potenţial logistic care va fi amplificat de Autostrada A7, potrivit ei.
„După demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei, se observă un interes crescut din partea investitorilor, în special din domeniile logistic, industrial şi servicii conexe producţiei. Autostrada a schimbat fundamental percepţia asupra judeţului Bacău, care este privit acum ca o zonă conectată, cu potenţial real de dezvoltare“.
Un exemplu recent, potrivit ei, este interesul concret manifestat de compania Daesung Hi-Tech din Coreea de Sud, producător de piese în industria auto, care a decis să îşi stabilească operaţiuni în judeţul Bacău.
Altfel spus, Autostrada Moldovei va avea impact nu doar asupra timpului din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, care până acum a fost izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză.
Anul trecut, România a inaugurat 146 de kilometri noi de autostradă şi drum expres, cea mai mare parte fiind concentrată pe Autostrada Moldovei (A7). Altfel spus, anul trecut s-a încheiat cu deschiderea a circa 50 de kilometri pe A7 între Focşani şi Adjud, în preajma Crăciunului, iar anul 2026 promite extinderea Autostrăzii Moldovei până la Paşcani. (foto: colaj Facebook/Cristina Breahnă Pravăț – CNAIR)
