Viitorul Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic din România și principalul motor industrial al platformei de la Borzești, este analizat pe larg de jurnaliștii de la Puterea, într-un material care depășește situația unei singure companii. Analiza arată că problemele de la Onești sunt, de fapt, simptomul unei crize mai ample a industriei românești, într-un context în care combinatul oprește secții de producție și concediază cel puțin 1.200 de angajați.
Într-o analiză amplă, publicația citată susține că situația Chimcomplex este „radiografia întregii industrii chimice europene – și testul dacă România mai vrea să fie o economie care produce sau doar una care consumă”.
Autorii pornesc de la contrastul dintre performanțele spectaculoase ale companiei din urmă cu doar câțiva ani și realitatea de astăzi. Dacă în 2021 Chimcomplex era una dintre vedetele Bursei de Valori București, în prezent compania a ajuns să oprească secțiile energo-intensive și să anunțe concedierea a cel puțin 1.200 de salariați, cu efecte estimate asupra altor aproximativ 5.500 de locuri de muncă din activitățile conexe.
Potrivit analizei, declinul nu a fost provocat de un singur factor, ci de suprapunerea mai multor probleme economice.
„Compania nu este un cadavru economic, ci un organism care funcționează sub costul de supraviețuire”, notează sursa citată, explicând că, deși Chimcomplex continuă să genereze numerar din activitatea curentă, costurile și condițiile din piață au împins compania spre pierderi de peste 214 milioane de lei în 2025.
Jurnaliștii identifică trei cauze principale: explozia prețurilor la energie, concurența importurilor ieftine din Asia și scăderea cererii din industriile auto și construcții.
În privința energiei, analiza arată că aceasta a devenit principalul obstacol pentru industria chimică.
„România, deși își poate asigura energie cu 40% mai ieftină, o vinde industriei la cel mai ridicat preț din Europa”, este acuzația formulată de președintele Chimcomplex, Ștefan Vuza.
Autorii subliniază însă că problema nu este doar românească. Între 2022 și 2025, în Europa s-au închis peste 160 de platforme chimice, iar aproximativ 200.000 de locuri de muncă au fost pierdute în acest sector.
Unul dintre cele mai importante pasaje ale analizei vizează schimbarea modelului de afaceri al companiei.
„O companie industrială care își restrânge producția și își extinde tradingul face exact tranziția de care avertizează că suferă România: de la economie care produce la economie care intermediază”, scriu jurnaliștii.
Aceștia avertizează că efectele unei astfel de decizii depășesc granițele companiei și se vor resimți în economia locală din jurul platformelor industriale de la Onești și Râmnicu Vâlcea.
Materialul analizează și relația tensionată dintre Chimcomplex și autorități. Potrivit lui Ștefan Vuza, discuțiile purtate cu Guvernul nu au dus la măsuri concrete pentru susținerea industriei energo-intensive, iar compania reclamă lipsa unor scheme de compensare similare celor existente în alte state europene.
Totuși, publicația citată atrage atenția că și compania are partea sa de responsabilitate.
„Pariul pe achiziția Oltchim a fost făcut cu levier financiar, într-un vârf de ciclu, iar dependența de prețul energiei era un risc cunoscut, nu o surpriză”, notează autorii.
Concluzia analizei depășește însă cazul Chimcomplex și ridică o întrebare care privește întreaga economie românească.
„Cazul Chimcomplex condensează o dilemă pe care România o tot amână: vrea sau nu să aibă industrie de bază?”, scriu jurnaliștii, care avertizează că, în lipsa unor decizii clare privind competitivitatea industriei, situația de la Onești s-ar putea repeta și în alte sectoare.
Analiza integrală, cu date financiare, comparații europene și explicații detaliate privind cauzele restructurării de la Chimcomplex, poate fi citită în ziarul Puterea. (foto: imagine ilustrativă)
