Cazul luării de ostatici de la Onești, din martie 2021, în urma căruia doi oameni și-au pierdut viața, a scos la iveală, pe lângă greșelile din lanțul de comandă consemnate de anchete, și mai multe lipsuri, atât la nivelul pregătirii profesionale a polițiștilor, cât și la nivelul dotărilor materiale ale forțelor de ordine.
Pe 1 martie 2021, doi muncitori care renovau un apartament din Onești au fost luați ostatici de către fostul proprietar al locuinței, Gheorghe Moroșan. După cinci ore de negocieri eșuate și de încercări zadarnice ale poliției de a elibera ostaticii, cei doi au fost uciși de Moroșan, cu un cuțit.
Au fost deschise două dosare penale: unul în care a fost anchetată dubla crimă, iar celălalt, în care e cercetată intervenția forțelor de ordine.
Potrivit libertatea.ro, din declarațiile date de polițiști în cele două dosare reiese că la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bacău nu existau agenți instruiți nici să tragă cu arma cu lunetă, nici să coboare în rapel de pe acoperișul blocului.
De asemenea, nu exista echipament pentru coborârea în rapel, dar nici berbec pneumatic, pentru deschiderea fără zgomot a ușii apartamentului unde erau sechestrați cei doi muncitori. Iar polițiștii nu dispuneau de bodycam-uri, pentru înregistrarea intervenției lor.
La doi ani și jumătate de atunci, cum s-ar derula intervenția polițiștilor, într-un nou caz Onești? Ce s-a schimbat în acest timp în pregătirea și dotările forțelor de ordine?
Atunci aveau elicopter pentru SIIAS, acum nu mai au
Pe 1 martie 2021, șefii IPJ Bacău și-au pus nădejdea în sosirea unei echipe SIIAS de la București, dar echipa n-a sosit.
În cazul luării de ostatici sau al răpirilor, activităţile de intervenţie şi de negociere erau în responsabilitatea celor de la SIIAS, notează Parchetul General, în ordonanța de clasare a cauzei.
Audiat ca suspect în acest dosar, chestorul Alexandru Scurtu, șeful SIIAS, a afirmat că n-a primit nici o solicitare pentru a interveni la Onești. Și chiar dacă ar fi primit această solicitare, n-ar fi putut trimite echipa decât pe cale terestră, nu pe calea aerului, pentru că Ministerul Afacerilor Interne nu avea decât „resurse rămase din anii ’90, cele două elicoptere MI 17 și MI 18, a căror resursă de zbor s-a consumat de mult. De menționat că greutatea unui luptător cu tot cu echipamentul pe el este greutatea lui plus 35 de kilograme. Într-o echipă de intervenție sunt 6 luptători, dintre care 2 sunt lunetiști”.
Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI îl contrazice pe chestorul Scurtu: „în data de 1 martie 2021, la nivelul Inspectoratului General de Aviație al MAI, exista resursă de aviație pentru transportul a 6 angajați ai Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale și echipamentul specific”, precizează IGA, într-un răspuns pentru Libertatea.
Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat în mai rău: nu mai există nici măcar acea resursă învechită despre care vorbea chestorul Scurtu, iar echipa SIIAS nu mai are cu ce zbura, acolo unde e nevoie ca ea să intervină. „În momentul întocmirii acestui răspuns, 28.08.2023, instituția noastră nu mai dispune de resursă de aviație cu aceste capabilități”, menționează IGA.
Noi specializări la SAS Bacău
În ceea ce privește lunetiștii de la IPJ Bacău și pregătirea lor, au fost înregistrate progrese. În dosarul intervenției polițiștilor, agentul Adrian Iosub, din cadrul SAS Bacău, declara că „posibilitatea executării unui foc de armă cu arma cu lunetă a fost exclusă din start, întrucât eu nu-mi asum această responsabilitate, nefiind instruit în acest sens. Am folosit arma cu lunetă doar pentru antrenament, într-un poligon deschis. Precizez că și în condițiile în care aș fi primit ordin să trag, nu aș fi făcut asta, întrucât nu am pregătirea necesară”.
„La nivelul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bacău sunt polițiști specializați în vederea folosirii puștilor cu lunetă”, a răspuns IPJ Bacău. De asemenea, în acest moment, luptătorii din cadrul SAS Bacău „dispun de sisteme de înregistrare a intervențiilor la care participă (bodycam – n.r.)”, precizează inspectoratul.
În legătură cu echipamentul și antrenamentul pentru coborârea în rapel, „la nivelul IPJ Bacău sunt efectuate demersuri în acest sens”, se arată în răspunsul pentru Libertatea.
Nici la momentul cazului Onești, SAS Bacău nu dispunea de echipament și de angajați capabili să coboare de pe acoperișul blocului de patru etaje, până la nivelul trei, în apartamentul unde s-a produs luarea de ostatici.
CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL PE LIBERTATEA.RO
