Priviți această imagine! Un ghemotoc de fată, nu știu dacă de la Onești sau de la alt club din țară, dar asta are mai puțină importanță, plutește grațios deasupra solului, cu brațele și picioarele îndreptate spre toate punctele cardinale. Un zbor cursiv, precum al unei păsări măiestre, chiar dacă forța gravitațională nu-l lasă să dureze mai mult decât câteva fracțiuni de secundă.
Priviți cu atenție expresia feței micuței gimnaste. Ochii negri ai fetei scrutează deja locul în care urmează să aterizeze. Ține buzele strânse, dar nu excesiv. Concentrarea este maximă. La numai câțiva anișori, a învățat deja că-n sportul ăsta nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării. Aici nu e fotbal, să te scoată colegii de echipă. Greșeala e greșeală. O comiți, nici nota nu mai poate fi îndreptată. Pate doar la viitorul concurs.
Școala oneșteană de gimnastică, de fapt toată școala românească de gimnastică, este la pământ. Dar ce mai funcționează în țara asta?
Ingrid Istrate nu se dă însă bătută. Și-a format o echipă interesantă, cu Ileana Tebeică-Hrișcă, cu Dan Comănici (ce nume predestinat!) și cu alți antrenori tineri și dornici să facă performanță. Poate nu-s cei mai buni, poate mai au nevoie de experiență. La urma urmei până și Octavian Bellu a fost privit cu scepticism la început, când a fost adus la lot, în ’81, să continue ceea ce începuseră soții Karoly!
Ingrid îl cooptase la un moment dat în staff-ul său și pe Matei Stănei, antrenorul care a descoperit-o pe Cătălina Ponor, dar este foarte greu să faci treabă cu tehnicieni consacrați când nu ai ce să le oferi în schimb.
Timpul nu stă niciodată în loc. Iar directorul de la CSM și-a schimbat abordarea. Precum gimnasta din imagine, clubul oneștean și-a întins și el brațele dincolo de granițele județului. La Târgoviște, oraș încă o dată cât Oneștiul, reședință domnească și capitală care a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării Românești, funcționează, mai nou, un centru orientat exclusiv către creșterea și formarea unui grup de gimnaste talentate, viitoare campioane olimpice, mondiale și europene. Un centru condus de la Onești, tot o fostă capitală, doar că a gimnasticii.
Se lucrează intens. Un proiect, oricât de ambițios ar fi el, sau cu atât mai mult, se reproduce în practică, nu se relatează în vorbe goale. Contează mai puțin de unde apare o nouă Nadia. Important este să apară!
N-avem forța financiară a americanilor, poate n-avem nici iscusința și disciplina rușilor, dar când s-a întâmplat vreodată ca nația noastră să pășească mai în siguranță, altfel decât pe numai zece centimetri?
Evoluăm numai la bârnă, cel mai pervers aparat, dar poate proiectul CSM Onești va da totuși roade. Să nu ne pierdem speranța! Avem nevoie de eroine.
Sursa foto: www.dandima.ro
