Autostrada A13 Brașov–Bacău reaprinde controversele după ce noul traseu propus în zona Brașovului introduce o veritabilă „cocoașă” – un ocol semnificativ care ar înseamna, susțin anumite asociații, aproximativ 18 kilometri în plus și costuri suplimentare estimate la aproape jumătate de miliard de euro. Decizia CNIR de a devia traseul spre sud, pentru a evita poligoanele Carfil și o arie naturală protejată, a fost contestată de societatea civilă, însă directorul general al companiei, Gabriel Budescu, explică într-un interviu pentru HotNews că alternativa mai scurtă „nu ia în calcul limitele reale din teren”. Potrivit acestuia, trecerea prin zona sensibilă a poligoanelor este imposibilă din cauza clasificării SEVESO, iar varianta nordică ar fi blocată ani întregi în proceduri de mediu. „Nu poți proiecta o autostradă trăgând o simplă linie pe hartă”, subliniază Budescu, justificând astfel „cocoașa de la Brașov”, devenită deja simbolul disputelor pe marginea viitoarei A13.
Autostrada A13 de la Brașov la Bacău va avea o lungime de circa 172 de kilometri, va porni din zona Codlea, de lângă Brașov, va tăia Carpații Orientali și va ajunge la Răcăciuni, la intersecția cu A7 mai la sud de Bacău. În momentul de față, studiul de fezabilitate este în curs de realizare, iar ca parte a acestei documentații se lucrează și la stabilirea traseului drumului de mare viteză.
O modificare a traseului a fost realizată la nord de Brașov, în zona Hărman, acolo unde compania de armament de stat Carfil are două poligoane și a cerut ca șoseaua de mare viteză să le ocolească. Pentru a evita zona sensibilă, traseul autostrăzii a fost mutat mai la sud, făcând un ocol al localităților Hărman și Prejmer.
Noul traseu presupune și un tunel de 500 de metri în zona dealului Lempeș, între Sânpetru și Hărman, acolo unde traseul ar interesecta pe o scurtă bucată o arie naturală protejată.
Recent, Asociația Construim România a acuzat Compania de Investiții Rutiere, cea care gestionează proiectul A13 Brașov – Bacău, că a ales un ocol mult prea mare în detrimentul unei variante mai drepte, mai scurte, pe la nordul zonei cu poligoanele Carfil.
Asociația spune că „modificarea presupune în realitate aproximativ 18 km suplimentari pe traseul principal al autostrăzii”, adică un cost suplimentar de aproape jumătate de miliard de euro.
Construim România propune o altă variantă de traseu, prin nordul localității Bod ce ar urma să scurteze distanța Brașov-Bacău.
De ce a fost aleasă noua variantă de traseu care presupune un ocol substanțial
Într-un interviu pentru publicul HotNews, directorul general CNIR, Gabriel Budescu, explică de ce a fost luată decizia de a realiza o „cocoașă” a autostrăzii în zona Brașovului și a comentat propunerea din societatea civilă privind o altă variantă de traseu, mai scurtă.
„Din câte am văzut eu, au tras doar o linie pe hartă, cu aplicația de măsurare, au făcut niște segmente de linie, e cea mai fericită soluție de a proiecta un traseu. Nu știu nici dacă au avut în vedere toate constrângerile noastre din zona respectivă. Am mai avut discuții cu cei de la Pro Infrastructura care ne-au întrebat cum și de ce am făcut acolo traseul”, spune Budescu.
„Dacă ne întrebau, la noi era toată deschiderea și le dădeam și lor să vadă și de ce am ajuns la varianta asta. Acum revenind la traseu efectiv, acolo într-adevăr cei de la Carfil au o investiție, ne-au notificat, ne-au dat o zonă pe care nu aveam voie să intrăm și a trebuit să găsim o altă variantă traseu.
Cerința dumnealor a fost să evităm total o anumită arie, ne-au dat niște cercuri. Nu se poate nici pe dedesubt, prin tunel, zona e încadrată ca obiectiv SEVESO, iar un tunel oricum ar fi fost lung și destul de scump”, explică Budescu.
El spune că o variantă de traseu pe la nord presupune trecerea printr-o rezervație naturală.
„Este varianta propusă acum în spațiul public de către această asociație, dar trecerea printr-o rezervație implică un acord de mediu foarte greu de obținut, am putea sta cu el câțiva ani de zile chiar. Dacă am trece pe acolo ar rezulta un tunel de vreo 4 km, în total traseul prin rezervație era undeva la 6 kilometri, deci 4 din 6 erau tunel. Dar chiar dacă treci prin tunel prin rezervație tot nu e ușor, sunt și acolo niște implicații”, spune șeful de la Investiții Rutiere.
El vorbește despre traseul-ocol de la sud ca despre o nouă „cocoașă”, după celebra „Cocoașă de la Focșani”, acolo unde A7 ocolește puternic pe la est conturul municipiului moldav:
„Avem acest ocol, această cocoașă, dar a trebuit să ținem cont de toți factorii și limitările. Am avut discuții și la consiliile județene, și la UAT-urile care ne-au solicitat pe unde am putea să trecem. Am avut și solicitări de la unele UAT-uri care n-au fost de acord să treacă traseul pe la ei, riscam să nu primim aviz și să pierdem apoi timp în instanță, să pierdem finanțare. Și sunt mai multe constrângeri – PUZ-uri, rețele de utilități”. (FOTO MARE: A13 la nord de Brașov – traseul vechi (albastru) – traseul nou (roșu) / Sursă: CNIR)
Citește articolul integral AICI
