Unul dintre cei mai mari constructori români, băcăuanul Dorinel Umbrărescu, alături de mulți omologie ai săi, a fost invitat de către Guvern pentru a discuta despre eliminarea facilităților fiscale în sectorul în care activează. Măsura ar putea fi aplicată din septembrie, după cum a anunțat Constantin Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Guvernul nu va renunța la eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul construcțiilor, deși patronatele din domeniu au arătat că această măsură va afecta șantierele, iar la final, PIB-ul României va pierde prin restrângerea investițiilor. Este vorba despre renunțarea de scutirea de la plata contribuției pentru sănătate (CASS) de 10 % .
S-a discutat și majorarea salariului brut în construcții de la 4.000 la 4.500 lei/brut din 2024, pentru ca muncitorii să nu plece în vest unde pot câștiga mai mult.
În domeniul construcțiilor există peste 600.000 de angajați, iar renunțarea la scutirea de plata CASS (asigurări de sănătate), care reprezintă 10%, va duce la restrângerea șantierelor, plecarea constructorilor calificați în străinătate și la mai multe șantiere de muncă nefiscalizată, după cum spune Erbașu.
Firmele lui Dorinel Umbrărescu au peste 5.000 de angajați, o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de lei în 2022 și un profit de 300 de milioane de lei.
Propunerea Guvernului nu a fost acceptată, iar constructorii au anunțat că vor ieși în stradă pe 26 iulie. Ei vor organiza un protest în Piața Victoriei, la București.
Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC): „Cum ştiţi, sunt foarte multe dezbateri pe subiecte legate de construcţii în ultima vreme, nu numai de facilităţi. Sunt şi legi care vin să încurajeze dezvoltarea unor producţii suplimentare de materiale de construcţii în România.
Se doreşte, pe de o parte, dezvoltarea domeniului, însă pe de altă parte, probabil din considerente macro, se doreşte şi micşorarea sau eliminarea în totalitate a facilităţilor angajaţilor din construcţii. Pandemia a dus la o frânare a economiei.
Constructorii au fost motorul principal al economiei. Trebuie să recuperăm doi ani în care, practic, am stat şi am produs foarte puţin. În ultimele trei trimestre, de exemplu, fără construcţii, economia românească ar fi intrat în recesiune.
Suntem între ciocan şi nicovală, iar această conferinţă de presă are menirea de a trage încă un semnal de alarmă. S-ar putea să fie ultimul înainte de a se lua decizii la nivel guvernamental.
Am avut dialog cu Guvernul. Guvernul ne-a invitat să discutăm, ne-a ascultat opiniile, însă se pare că opiniile altor specialişti, mai ales în domeniul macroeconomiei şi în domeniul consultanţei economice, primează în faţa argumentelor noastre”.
Potrivit preşedintelui FPSC, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se arată că aceste facilităţi din construcţii vor fi eliminate treptat, în perioada 2025 – 2028: „Noi, în paralel, ne-am asumat şi alte lucruri. Suntem singurii care ne-am asumat un salariu minim în domeniu cu 33% mai mare decât salariul minim pe economie – 4.000 lei în loc de 3.000 lei pe lună, care înseamnă taxe în plus şi impozite în plus.
Totodată, ne-am asumat să finalizăm nişte contracte de foarte mare anvergură în în termene extrem de scurte, dacă ţinem cont de anvergura lor şi comparăm cu posibilităţile din România, termene care cu atât mai mult nu vor putea fi respectate dacă se întâmplă astfel de schimbări dramatice în legislaţie.
În ceea ce ne priveşte, se încearcă stimularea producţiei materialelor. E foarte bine, însă orice schimbare, orice iniţiere a unor legi care să stimuleze producţia de materiale în România va avea efect peste 2-3 ani (…) Când ne vom da seama, va fi prea târziu şi va fi mult mai greu.
Din punct de vedere al deficitului, o măsură care nu ţine cont în niciun fel de predictibilitate, de suportabilitate şi nu ţine cont de consecinţele, nu viitoare, nu îndepărtate, ci foarte apropiate, de posibilitatea companiilor de a prelua această această povară.
Prin urmare, diminuarea veniturilor va duce la diminuarea numărului de lucrători în şantiere, care oricum nu sunt suficienţi, sunt foarte greu de găsit pentru a satisface cerinţele tuturor şantierelor şi proiectelor din România”.
Cristian Erbaşu a adăugat că, prin eliminarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor, statul ar putea încasa „ceva mai mult, nu mult mai mult, însă la anul va încasa mai puţin decât încasează acum”.
Cel mai grav efect este, potrivit lui Erbaşu, faptul că şantierele se vor restrânge ca dimensiune iar PIB-ul din sector va fi mai scăzut decât potenţialul: „Însă cel mai grav efect va fi acela că şantierele se vor restrânge ca dimensiune, progresul lor se va diminua dramatic, iar PIB-ul care poate fi creat de domeniul construcţiilor, de investiţiile din construcţii, va fi diminuat sau menţinut la un nivel mult mai scăzut decât ar fi putut să fie. Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR şi din fonduri europene şi din alte resurse, la peste 10% şi aşa e normal pentru o ţară în dezvoltare precum România. Însă vom fi obligaţi să rămânem jos.
Un PIB care se va face cu oamenii noştri în afară, în Germania, în Franţa, Anglia. Gândiţi-vă doar că un lucrător în construcţii contribuie la PIB-ul României cu o medie de 70.000 euro pe an (…) Vom avea cu 7 miliarde de euro în minus la PIB pe care i-am fi putut face în construcţii.
Gândiţi-vă şi aici impozite, TVA şi impozitele acestea care există pe salarii, care vor lipsi, iar o altă problemă majoră va fi proliferarea muncii la negru. Ştim bine că, în general, colectarea este greoaie.
Firmele de construcţii s-au luptat cu companiile de samsari, cum le zicem noi, care fură forţă de muncă şi o plătesc la negru. Şi oamenii sunt tentaţi să se ducă pentru un ban în plus… Ni s-a spus că mai mult ca sigur, până în 2025, aşa cum este în PNRR, nu se vor mai face modificări pe acest subiect (eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, n.r.).
Din păcate, după numai un an de zile se pune problema înjumătăţirii sau chiar desfiinţării acestor facilităţi, un efect ulterior fiind inevitabil un efect negativ, inevitabil şi imprevizibil”.. (ziarulevenimentul.ro; foto: imagine ilustrativă)
