Planul Național de Redresare și Reziliență, prezentat miercuri de Guvern, include finanțarea a 434 de km noi de autostradă cu facilități precum stații electrice cu puncte de încărcare a mașinilor și perdele forestiere. În PNRR nu a fost însă inclusă și autostrada A13 Bacău – Onești – Brașov, fapt ce l-a determinat pe președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, Valentin Ivancea, să ia poziție.
Valentin Ivancea i-a semnalat șefului interimar al Reprezentanței Comisiei Europene la București, Isvan Jakab, faptul că PNRR, în forma prezentată de Guvern, va conduce la adâncirea alarmantă a decalajelor între regiunile țării, precum și la creșterea inegalităților între acestea, ceea ce contravine principiului coeziunii sociale și teritoriale stipulate în Mecanismul European de redresare și reziliență.
“I-am adresat o scrisoare domnului Istvan Jakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene la București, în care i-am semnalat oficialului european faptul că PNRR, în forma promovată de Guvern, va conduce la adâncirea alarmantă a decalajelor între regiunile țării, precum și la creșterea inegalităților între acestea, în contra principiului coeziunii sociale și teritoriale stipulat în Mecanismul european de redresare și reziliență.
PNRR nu prevede, în perspectivă, nicio soluție de traversare a Carpaților cu o autostradă spre Moldova, fapt ce condamnă la subdezvoltare regiunea Nord-Est, socotită în continuare cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Pe lângă perpetuarea discrepanțelor regionale, i-am supus atenției domnului Istvan Jakab faptul că propunerile de proiecte avansate de Consiliul Județean Bacău nu se regăsesc în PNRR, fapt semnalat și de alți colegi președinți de CJ-uri, consultările antamate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene fiind strict formale și soldându-se fără urmări în ceea ce privește conținutul Planului.
I-am solicitat reprezentantului Comisiei Europene la București să ia act de modul discreționar în care Guvernul a elaborat PNRR, precum și de riscurile implicate de promovarea unui Plan ale cărui intervenții și investiții vor conduce la apariția unei Românii cu două viteze: una, privilegiată de alocări politizate prin PNRR, îndeosebi către administrații PNL și USR/PLUS; cealaltă, abandonată și lăsată pe dinafara trenului redresării și rezilienței, fără nicio perspectivă de dezvoltare viitoare.
PNRR nu poate și nu trebuie să fie o pârghie de adâncire a decalajelor regionale, cu consecințe directe în subminarea coeziunii teritoriale a României! Pandemia și efectele sale negative s-au resimțit pe tot cuprinsul țării, nu doar în județele sau primăriile conduse de politicieni de o anumită culoare politică”, a precizat președintele CJ Bacău, Valentin Ivancea.
Prin PNRR, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii propune spre finanțare următoarele obiective de investiții:
- A7 – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani:
-Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);
-Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);
-Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);
-Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);
Total: 324 km (36 stații cu 184 puncte de încărcare)
- A8 – Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani:
-Tg. Mureș – Miercurea Nirajului: 25 km;
-Leghin – Pașcani: 34 km;
Total: 59 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare)
- A1 – Margina – Holdea: 9 km (2 stații cu 10 puncte de reîncărcare)
- A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km (6 stații cu 30 puncte de încărcare).
România va primi 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie. (foto: arhivă)
