O capacitate de producere a energiei din hidrogen ar putea fi construită de Chimcomplex SA Borzești pe platforma Oltchim Râmnicu Vâlcea, în urma unei investiţii între750 de milioane şi un miliard de euro, a declarat Ştefan Vuza, proprietarul combinatului petrochimic, într-un interviu acordat Agerpres.
Fabrica de hidrogen ar urma să fie finanţată din fonduri europene, prin Green Deal şi Fondul de Eficienţă Energetică. Acesta ar putea fi un proiect de ţară, România urmând să fie printre primele state din Uniunea Europeană unde ar exista o astfel de capacitate, a precizat Vuza.
Aceasta în condiţiile în care la Oltchim există experienţa necesară unui astfel de proiect, aici existând deja un institut ICSI de cercetare pentru tehnologii criogenice iar combinatul Oltchim are inclusiv posibilitatea de a capta dioxid de carbon și al chimiza, reducând amprenta de CO2 din atmosferă. Oltchim urmăreşte să atragă în proiect şi alţi jucători din industria chimică românească, precum Azomureş, Terapia şi facultăţile de profil.
„De la Guvern nu vrem nimic, doar să nu ne împiedice.
Noi vrem să răspundem trendului şi solicitărilor Uniunii Europene, este vorba de Pactul Green Deal. Green Deal înseamnă capacităţi de producţie şi în zona de chimizare, dar şi în celelalte bresle ale economiei care aduc un impact mai mic de CO2 sau care au la bază hidrogenul.
Noi, Oltchim şi Chimcomplex, împreună, având alături şi Institutul de Cercetări în Hidrogen şi Criogenie tot la Râmnicu Vâlcea, vom fi jucători activi în zona Green Deal-ului. Aici ar fi bine ca şi statul român să sprijine, Bruxelles-ul chiar alocă fonduri. Am găsit multă susţinere din partea oamenilor politici care ne reprezintă la Bruxelles.
Acum este timpul să şi implementăm această direcţie de investiţii în instalaţii care produc energie din hidrogen. Avem ştiinţa, o facem şi nu este decât o chestiune de timp până o implementăm. Mai mult decât atât, putem să şi absorbim CO2. Dacă alte industrii eliberează dioxidul în atmosferă şi produc acel efect de seră, noi, prin tehnologii, îl absorbim în aceşti polioli, lucru care este deosebit de benefic şi foarte interesant. Am fi printre primele două companii din Uniunea Europeană care am face acest lucru.
Mai mult decât atât, suntem pe locul trei dacă vorbim de reciclarea deşeurilor chimice. Peste 1.200 de tone de acid clorhidric este adus în combinat şi reciclat, iar România este pe locul trei în UE la acest domeniu, cu toate că în alte domenii, pe mediu, suntem criticaţi de Uniunea Europeană.
Deci în anii următori ştim ce avem de făcut, timpul este singurul lucru pe care nu îl ştim când vom finaliza, dar direcţiile sunt foarte clare”.
Întrebat ce capacitate ar urma să aibă viitoarea fabrică de hidrogen şi de unde va procura capitalul necesar dezvoltării acesteia, Vuza a răspuns că “mediul financiar în România nu este, într-adevăr, atât de deschis sau de prietenos cu tehnologiile noi. Mai ales că industria chimică este complicat să fie înţeleasă repede. Dar sunt bănci de nişă, de specialitate, care înţeleg domeniul. La ele vom apela şi ele înţeleg ce înseamnă hidroliza apei din care rezultă hidrogenul.
Suntem pionieri în acest domeniu, avem şi o licenţă. Grupul nostru de cercetare a reuşit să implementeze primul în UE un poliol pe bază de ulei de ricin.
Banii vin şi de la Uniunea Europeană şi o să vedem şi alte fonduri de investiţii care aleg domeniul chimiei, astfel încât România să fie printre premianţii acestei noi direcţii: energie din hidrogen şi amprenta de CO2 să scadă foarte mult.”
Interviul integral acordat de Ștefan Vuza – AICI
