România ar putea trece printr-o transformare administrativă majoră, rămânând cu doar 15 județe din cele 41 existente în prezent. Scenariul este analizat în cadrul Partidului Social Democrat și are la bază actuala structură a celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar, variantă adusă în discuție marți, într-un interviu, de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru responsabil de acest proiect.
Deși reprezintă doar o ipoteză de lucru și nu o decizie politică finală, aplicarea acestui model ar duce la dispariția a 26 de județe. Acestea ar urma să fie comasate cu județele vecine în care funcționează în prezent sediile Curților de Apel. Pe lista viitoarelor centre administrative s-ar număra Bacău, Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, ar dispărea ca entități de sine stătătoare județe precum Neamț, Vaslui, Botoșani, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița și Buzău, potrivit antena3.ro.
Cum ar arăta noua împărțire a țării pe regiuni
În Moldova, reorganizarea ar transforma județele Bacău, Iași și Suceava în poli regionali, urmând ca actualele județe Neamț, Vaslui și Botoșani să fie absorbite de acestea. În Transilvania, statutul administrativ ar fi păstrat de Alba, Mureș și Cluj.
Mergând spre vest, Bihorul ar rămâne centru regional și ar prelua Satu Mare, în timp ce în Banat, județul Timiș ar îngloba Aradul și Caraș-Severinul. În sud-vest, Doljul ar deveni nucleul unei regiuni extinse formate din Olt, Gorj și Mehedinți, idee susținută deja de lideri social-democrați din Oltenia, precum primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
În sud-estul țării, Constanța ar urma să absoarbă Tulcea, Galațiul și-ar menține statutul de centru regional, iar Prahova ar coordona o zonă care ar include și actualele județe Buzău și Dâmbovița.
Schimbări majore pentru Capitală și Ilfov
Un impact puternic s-ar resimți și în zona Capitalei. Varianta aflată în discuție vizează desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, atribuțiile acesteia urmând să fie preluate de primăriile de sector. De asemenea, județul Ilfov nu ar mai exista ca unitate administrativă separată, iar localitățile componente ar fi integrate în noua formulă teritorială.
De ce au fost luate ca reper Curțile de Apel
Punctul de plecare al acestei propuneri îl reprezintă organizarea judiciară prevăzută de Legea nr. 304/2022, prin care cele 15 curți de apel civile acoperă deja întregul teritoriu al țării. Sediile acestora se află la Bacău, Alba Iulia, Pitești, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.
Multe dintre aceste instanțe reunesc deja mai multe județe în circumscripțiile lor. Curtea de Apel Craiova acoperă Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, cea din Timișoara include Timiș, Arad și Caraș-Severin, iar la Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare. De asemenea, Constanța reunește Constanța și Tulcea, Ploieștiul acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița, Clujul grupează Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar Iașiul are în competență Iași și Vaslui.
Ce criterii vor sta la baza deciziei finale
Într-un interviu acordat G4Media, Dragoș Benea a confirmat că redesenarea județelor va face parte din proiectul de reformă, însă a precizat că modelul curților de apel este doar o bază de discuție, fără a fi bătut în cuie. Social-democrații nu au stabilit încă numărul exact al viitoarelor unități administrative, urmând ca eventualele comasări să fie decise pe baza unei matrice de sustenabilitate. Aceasta va evalua populația rezidentă, capacitatea de colectare a taxelor locale și viabilitatea financiară a fiecărei zone.
