Curtea de Apel Cluj a luat o decizie considerată posibil fără precedent în România: a dispus confiscarea unui BMW folosit de un tânăr de 18 ani care a fost prins de trei ori conducând fără permis. Hotărârea este definitivă și vine după ce instanța de fond refuzase confiscarea mașinii, considerând că valoarea acesteia era prea mare în raport cu gravitatea faptelor.
Cazul este cu atât mai neobișnuit cu cât tânărul nu doar că nu avea permis, ci a continuat să conducă după ce fusese deja cercetat penal pentru aceeași faptă, notează Libertatea.
A cumpărat BMW-ul la doar 18 ani și a ajuns de trei ori la volan fără permis
Tânărul, din județul Bistrița-Năsăud, avea opt clase și își cumpărase, la numai 26 de zile după ce împlinise 18 ani, un BMW Seria 5 pentru aproape 30.000 de lei.
Deși nu avea permis de conducere, s-a urcat la volan pe 30 iulie 2025. A fost oprit de polițiști, iar în mașină se aflau alte patru persoane. În fața anchetatorilor, a susținut că mergea la o unitate bancară pentru a împrumuta o persoană aflată în autoturism.
Trei zile mai târziu, a fost prins din nou conducând fără permis, de această dată pe DN 17, în Mijlocenii Bârgăului. Polițiștii l-au urmărit aproximativ șase kilometri. În mașină se aflau încă doi pasageri, iar ancheta a stabilit că deplasarea fusese făcută „în scopuri recreative”.
A treia faptă a avut loc pe 8 noiembrie 2025. Polițiștii l-au observat la volan pe DJ 151, în localitatea Sigmir, și i-au cerut să oprească. Tânărul nu a respectat semnalul și a fugit. În cele din urmă, a oprit mașina, a coborât și a încercat să scape pe jos.
În urma verificărilor s-a stabilit și că BMW-ul avea ITP-ul expirat din luna august și nu avea RCA valabil.
Prima instanță nu a confiscat mașina
Tânărul a fost reținut, apoi arestat preventiv, iar din decembrie 2025 a fost plasat în arest la domiciliu. Între timp, procurorii au pus sechestru pe BMW, autoturism evaluat la 29.097 de lei.
Judecătoria Bistrița l-a condamnat pe 12 februarie 2026, după ce acesta și-a recunoscut faptele și a cerut judecarea în procedură simplificată. A primit trei pedepse de 10 luni, un an și un an și două luni, care au fost contopite într-o pedeapsă rezultantă cu suspendarea executării sub supraveghere pe durata unui termen de trei ani. A mai fost obligat la 60 de zile de muncă în folosul comunității.
În ceea ce privește BMW-ul, judecătorul a respins cererea procurorilor de confiscare. Instanța a apreciat că „valoarea bunului supus confiscării este disproporționată față de natura și gravitatea faptelor”.
Judecătoria Bistrița a mai considerat că faptele erau infracțiuni de pericol, fără urmări concrete, întrucât tânărul nu fusese implicat în accidente și urma, la acel moment, cursurile unei școli de șoferi.
Procurorii au făcut apel: „Doar hazardul” a evitat un accident
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a atacat sentința, însă doar în ceea ce privește confiscarea autoturismului.
Procurorii au atras atenția că același BMW fusese folosit de trei ori, într-un interval scurt, de un tânăr fără permis. Mașina avea motor de 2.600 cmc, 177 de cai putere și tracțiune spate și era condusă uneori cu pasageri, inclusiv minori.
„Doar hazardul a făcut ca inculpatul să nu cauzeze un accident rutier în fiecare dintre aceste trei dăți, toate aceste aspecte demonstrând o gravitate și periculozitate ieșită din comun”, au arătat procurorii.
Aceștia au cerut confiscarea BMW-ului, iar în subsidiar au solicitat confiscarea prin echivalent bănesc.
Curtea de Apel Cluj a decis confiscarea BMW-ului
Pe 31 august 2026, Curtea de Apel Cluj a admis apelul procurorilor și a dispus confiscarea autoturismului.
Judecătorii au apreciat că măsura nu este excesivă și că valoarea mașinii nu este disproporționată în raport cu faptele comise.
„Măsura de siguranţă a confiscării speciale luată asupra autoturismului folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunilor nu reprezintă o sarcină excesivă şi nici nu există o disproporţie valorică astfel încât să atragă confiscarea în parte prin echivalent, fiind necesară confiscarea în natură”.
Curtea de Apel Cluj a respins și argumentul potrivit căruia o mașină nu ar fi „folosită” propriu-zis pentru comiterea infracțiunii de conducere fără permis, ci ar fi doar locul în care se produce fapta.
„În realitate, orice bun folosit la comiterea faptei, indiferent dacă infracțiunea putea sau nu să fie săvârșită prin intermediul bunului respectiv, este supus confiscării, instanțele judecătorești neavând un drept de opțiune, altul decât dreptul de a alege forma de executare a confiscării, în natură sau în parte prin echivalent bănesc”.
Judecătorii au dat ca exemplu arma folosită la o infracțiune de uz de armă fără drept, care poate fi confiscată chiar dacă este deținută legal.
„Interesul public” a fost pus înaintea dreptului de proprietate
Instanța a analizat și dacă măsura confiscării respectă dreptul de proprietate protejat de normele CEDO. Concluzia a fost că, în acest caz, confiscarea BMW-ului nu este excesivă.
Judecătorii au considerat că tânărul a dat dovadă de „o determinare infracțională ieșită din comun”, mai ales pentru că a continuat să conducă fără permis fără să aibă un motiv urgent sau rezonabil.
În plus, mașina nu reprezenta un mijloc de subzistență pentru el sau familia sa.
„Interesul public de a proteja siguranța rutieră și viața celorlalți participanți la trafic primează în mod absolut în fața dreptului de proprietate al inculpatului asupra unui bun cu care a generat un pericol social de o gravitate extremă”, au conchis judecătorii.
În motivarea hotărârii definitive, Curtea de Apel Cluj face referire și la fenomenul tinerilor care conduc mașini puternice fără să aibă permis, folosindu-le nu doar ca mijloc de transport, ci și pentru a se afirma.
„Această conduită iresponsabilă reflectă fenomenul social extrem de periculos al tinerilor teribiliști care, lipsiți de maturitate și de calificare, utilizează mașini puternice nu ca mijloace de transport, ci ca mijloc de afirmare, sfidând legea și autoritățile statului”.
Un avocat din Timișoara, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a remarcat că hotărârea Curții de Apel Cluj ar putea reprezenta o premieră la nivel național, nefiind identificate alte situații în care un autoturism să fi fost confiscat pentru o infracțiune de conducere fără permis.
Într-un caz anterior, judecat de Curtea de Apel Iași, instanța a refuzat confiscarea mașinii, apreciind că autoturismul nu este un bun „folosit” la săvârșirea infracțiunii, ci unul fără de care fapta nu ar putea fi comisă. Decizia de la Cluj marchează astfel o abordare diferită și poate avea implicații pentru cazurile similare care vor ajunge în instanță. (foto: imagine ilustrativă)
Citește articolul integral AICI
