Proiectul Autostrăzii A13 Brașov – Bacău avansează în pași de melc. La această oră, încă sunt organizate consultări publice cu autoritățile publice locale pe raza cărora va fi realizat traseul autostrăzii.
Proiectarea viitoarei Autostrăzi A13 Brașov – Bacău este în etapa studiilor de teren şi a stabilirii traseului final.
Reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) au precizată că sunt organizate consultări publice cu autorităţile publice locale pe raza cărora va fi realizat traseul autostrăzii. De altfel, în cadrul Studiului de fezabilitate vor fi analizate mai multe variante de traseu, ţinând cont de toate constrângerile existente, respectiv existenţa unor obiective strategice (unitatea Carfil), arii protejate, cum este Dealul Lempeş, a unei unităţi sanitare, a unor zone locuite sau terenuri agricole. De altfel, având în vedere aceste constrângeri, traseul ar urma să fie mai lung, de la 164 kilometri, la 170 km – 172 km, notează bzb.ro.
Totodată, reprezentanţii CNIR au precizat că forajele geotehnice au ajuns la aproximativ 14.000 de metri liniari, din 36.000 de metri liniari, cât trebuie realizaţi.
În ceea ce priveşte problemele de mediu, purtătorul de cuvânt al CNIR, Alexandru Lancuzov, a declarat că, după finalizarea etapelor de consultări publice cu autorităţile publice locale şi stabilirea traseului final, va fi demarată procedura de obţinere a Acordului de mediu.
„Soluţia aleasă va trebui să aibă impact cât mai redus asupra mediului, inclusiv asupra biodiversităţii şi a comunităţilor locale. Proiectantul identifică soluţii astfel încât să afecteze cât mai puţin rezervaţiile naturale, iar acolo unde acest lucru nu este posibil având în vedere celelalte constrângeri identificate în teren (zone rezidenţiale, obiective economice, obiective militare) vor fi proiectate lucrări de tuneluri. Chiar în cazul intersectării rezervaţiei naturale Dealul Lempeş, respectiv al ariei speciale de conservare ROSAC0055 Dealul Cetăţii Lempeş – Hărman, nu vor fi afectate populaţiile de Adonis vernalis (roşcuţa de primăvară, n.r.) sau a altor specii rare deoarece intrarea şi ieşirea din tunel nu vor fi realizate în cadrul ariilor naturale protejate, ci în afara limitelor acestora. Consultantul de mediu va identifica speciile protejate de floră şi faună existente în zona traseului autostrăzii şi împreună cu proiectantul va identifica soluţii pentru a evita afectarea acestora”, a declarat reprezentantul companiei.
Totodată, acesta a spus că viitoarea autostradă intersectează alte arii naturale protejate, precum Munţii Bodoc – Baraolt şi poate necesita defrişarea unor suprafeţe mari de pădure.
„Toate aceste aspecte vor fi analizate în cadrul analizei multicriteriale de traseu şi în cadrul studiilor de mediu ce vor fi realizate în procedura de obţinere a acordului de mediu”, a explicat Lancuzov.
În proiectarea traseului autostrăzii, proiectanţii vor trebui să ţină cont şi de existenţa pavilionului de la Sânpetru al Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov.
„Distanţa minimă dintre variantele propuse de Proiectant şi Spitalul de Pneumofiziologie este de 500 de metri. Având în vedere că în faţa unităţii sanitare există o zonă împădurită care va acţiona ca o barieră, implementarea proiectului nu va conduce la creşterea nivelului de poluanţi atmosferici în zona spitalului. În cadrul studiilor de mediu va fi analizată dispersia poluanţilor şi, dacă va fi cazul, vor fi propuse măsuri pentru reducerea impactului acestora asupra spitalului”, a menţionat purtătorul de cuvânt al CNIR.
Nu în ultimul rând, acesta a menţionat că vor fi căutate şi soluţiile optime în ceea ce priveşte intersectarea căilor de acces agricole, a drumurilor existente sau a căilor de acces. (foto: CNIR)
