Orașul Târgu Ocna, găzduiește în perioada 5 -7 iunie 2025, Ediţia a IX-a a Reuniunilor Culturale „Alecsandriada” sub denumirea „Sarea pământului – familia, prietenii, cartea”. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Bacău și Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, coorganizatori fiind Primăria Orașului Târgu Ocna şi Consiliul Local Târgu Ocna, Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău și Salina Târgu Ocna.
Obiectivul general al manifestării este provocarea unei întâlniri constructive sub raport spiritual între oameni de cultură, scriitori, membri ai Academiei Române, critici şi istorici literari, cadre didactice universitare şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, muzeografi, actori, muzicieni, elevi, studenţi, masteranzi – pe de o parte – şi aspiranţi la statutul de creator de artă ori de comentator al actului artistic – pe de altă parte, numitorul comun fiind viața și opera lui Vasile Alecsandri
𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢:
Aprofundarea elementelor biografice alecsandriene în relaţie cu orașul Târgu Ocna şi împrejurimile;
Cunoașterea aprofundată a rădăcinilor spirituale ale familiei lui Vasile Alecsandri şi ale prietenilor acestuia;
Recompensarea performanţelor etalate de creatorii consacraţi, în critica şi istoria literară, poezie, proză şi dramaturgie;
Deschiderea creatorilor de artă preponderent către publicul tânăr;
Diseminarea rezultatelor parţiale şi finale ale Reuniunilor Culturale programate în intervalul 5-7 iunie 2025;
Provocarea unei emulaţii continue între diversele categorii de tineri studioşi;
Instituirea unui model de colaborare între factorii administraţiei locale, pe linie socială şi cultural-formativă.
”Oraşul Târgu Ocna este la fel de important în biografia alecsandriană ca şi municipiul Oneşti, cu împrejurimile sale (Borzeşti, Mănăstirea Bogdana). Cercetătorii au stabilit că Vasile Alecsandri tatăl a concesionat, cu secole în urmă, negoţul cu sare de la Târgu Ocna în ţară, peste Prut şi chiar în Imperiul Otoman.
După ce a atins o anume treaptă a bunăstării, a considerat potrivit să se căsătorească cu Elena, fiica pitarului Dumitrache Cozoni, din Târgu Ocna. La 14 iunie 1818 (după o mărturie de mitrică emisă în urmă cu 190 de ani – la 12 iulie 1835 – de Mitropolia Moldovei, păstrată la Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului Iaşi), se naşte în Bacău Vasile, viitorul scriitor. Aflându-se la Paris, în primăvara lui 1838, îl întâlneşte pe Costache Negri, venit acolo din Italia, unde studia. Elena Cozoni va trece la cele veşnice în 1842 (la 2 februarie), la 40 sau 42 de ani „de junghiu”, boală ereditară.
După trei ani, la 8 martie, „întorcându-se din Muntenia, poetul se opreşte la Blânzi (azi, sat al comunei Corod, judeţul Galaţi – n. n.), moşia surorii lui Costache Negri, Elena, divorţată de mai bine de doi ani de Vârnav-Liteanu. Are loc reciproca declaraţie de dragoste, pe care p[oetul o va celebra într-o poezie ce deschide un nou ciclu, intitulat Lăcrimioare” (Victor Durnea). Tot în 1845 – deci în urmă cu 180 de ani –, la 21 mai, sărbătorind onomastica prietenului Costache Negri la moşia acestuia, Mânjina (azi, satul/comuna Costache Negri, judeţul Galaţi – n.n.), Alecsandri face cunoştinţă […] cu Nicolae Bălcescu, venit acolo cu alţi munteni” (idem). După un an, în aprilie, va călători cu Elena Negri (bolnavă de plămâni) în Franţa, Germania şi Italia, iar în 1847 se află amândoi în Vila „Delfina” de lângă Palermo, unde locuia Nicolae Bălcescu.
La 4 mai, întorcându-se în ţară cu vaporul „Le Mentor”, împreună cu Costache Negri şi Mihail Kogălniceanu, la intrarea în Cornul de Aur, Elena se stinge din viaţă. A fost înmormântată în curtea bisericii greceşti din Pera, la ceremonie participând şi Zulnia Sturdza, sora Elenei, venită din Moldova.” Conf. univ. dr. Ioan Dănilă
Pentru Târgu Ocna, acest eveniment reprezintă mai mult decât o simplă reuniune culturală – este o reconfirmare a vocației sale de oraș al memoriei, al educației și al creației.
