UPDATE – 20.40: În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că a fost vorba despre o alarmă falsă.
ȘTIREA INIȚIALĂ
O nouă alertă cu bombă la Onești, vineri seară, a pus în mișcare efective ale Poliției în Piața Catedralei.
Oamenii legii au îndepărtat din zonă tinerii absolvenți care se strânseseră la un restaurant din apropiere ca să petreacă banchetul de sfârșit de an și au împrejmuit perimetrul în vederea efectuării de cercetări.
Știre în curs de actualizare.
BINE DE ȘTIUT!
Noul Cod penal reglementează infracţiunea de comunicare de informaţii false într-o manieră asemănătoare C. pen. din 1968. Există un singur aspect diferenţial: acţiunea de a comunica sau de a răspândi ştirile, datele, informaţiile sau documentele capătă relevanţă penală numai sub condiţia ca făptuitorul să cunoască, la momentul comiterii, caracterul lor nereal.
Rezultă deci că îndoiala asupra veridicităţii informaţiilor comunicate sau răspândite face să nu se întrunească elementele constitutive ale infracţiunii, producând acelaşi efect ca şi cauza de neimputabilitate a erorii. Situaţia derogă de la regula generală în materie (conform căreia eroarea nu se confundă cu îndoiala, aceasta din urmă presupunând că făptuitorul este conştient că nu îşi poate reprezenta în mod corect realitatea, caz în care ar trebui să nu acţioneze, iar dacă totuşi trece la executare – deşi are conştiinţa cunoaşterii nesigure a realităţii – va răspunde penal pentru fapta comisă, deoarece a acceptat producerea rezultatului socialmente periculos, acţionând aşadar cu intenţie indirectă).
Cu alte cuvinte, va săvârşi infracţiunea pe care o analizăm numai subiectul care ştie caracterul fals al datelor, ştirilor, informaţiilor sau documentelor pe care le răspândeşte, nu însă şi persoana care are dubii asupra valorii de adevăr a acestora, chiar dacă, sub raport obiectiv, ele sunt nereale.
Se transpune astfel în plan legislativ o mai veche orientare a doctrinei şi jurisprudenţei, care au statuat că legea penală nu sancţionează comunicarea sau răspândirea de date ori informaţii doar pentru simplul motiv că nu s-a confirmat veridicitatea lor, ci are în vedere datele sau informaţiile false, precum şi documentele falsificate, astfel că făptuitorul nu ar putea fi tras la răspundere penală pentru publicarea unor date, informaţii sau documente a căror autenticitate nu a avut posibilitatea să o cunoască [DCC nr. 273/2000 (M.Of. nr. 101 din 28 februarie 2001)].
