„Ascult liniștea timpului, iar busola sorții ne conduce la destinația anticipată dintr-o altă viață, care ne dă speranța împlinirii divine”, ne spune prof. Aurica Nistor în cartea sa intitulată „Timp, mai dă timp”.
Despre prof. Aurica Nistor de la Colegiul oneștean Nadia Comăneci și care astăzi își lansează cartea „împlinirii” sale, ne vorbesc realizările sale, oamenii apropiați, elevii săi, timpul dedicat performanței și profesionalismului în gimnastică.
Cariera profesoarei de la Nadia Comăneci începe undeva pe la 5 ani. Extrem de energică, fetița unei familii care locuia în imediata proximitate a viitoarei săli de gimnastică din Onești, privirea Auricăi era mereu atrasă de construcția edificiului sportiv și care avea să devină citadela marilor gimnaste ale lumii.
A știut din primul moment când tatăl său a însoțit-o la probele de admitere la școala sportivă că acesta este drumul său în viață.
„Am făcut parte din lotul de aur al gimnastelor de la Onești din cadrul Centrului de excelență înființat de dna Maria Simionescu în micuțul nostru oraș și care avea să devină locul de plecare al performanței Nadiei Comăneci”, precizează Aurica Nistor.
„M-am antrenat alături de Nadia, de Dumitrița, de Teodora, beneficiind de instruirea de neegalat al soților Karoly”, mai spune autoarea cărții lansată la Biblioteca Radu Rosetti din Onești.
„Traseul gimnastei Aurica Strat pe atunci nu s-a îndreptat spre Montreal, iar aceasta este o mâhnire sufletească, dar pe care am reușit s-o depășesc, îndreptându-mă spre facultatea de educație fizică”, subliniază fosta gimnastă.
Iubirea de sport a ambiționat-o pe oneșteanca Aurica Nistor, astfel că, dintr-un total de 2000 de candidați înscriși la admitere avea să se situeze pe locul 10.
Aici își va găsi oneșteanca noastră și coechipierul inimii sale, pe prof. Dani Nistor, cel care, pe tot parcursul carierei sale îi va fi „partener, soț, tatăl celor doi băieți, sprijin și consultant”. Amândoi vor construi un cuplu, care peste ani au fost recompensați de președintele României cu înaltul titlu de Cavaleri ai Meritului Sportiv clasa a II-a.
Ca director al Lotului Național de Juniori, avându- l coordonator pe Dani Nistor, Aurica se bucură de rezultatul sportivelor: Larisa Iordache, Diana Bulimar, Ana Porgras, Diana Chelaru, Andra Isărescu.
Timpul – folosit ca paradigmă în cartea sa – îi va dărui apoi 3 ani în Guatemala, unde, alături de Dumitrița Turner și avându-și soțul aproape, va contribui la ridicarea unui centru de înaltă performanță. „O experiență unică, o abordare diferită atât din punct de vedere pedagogic, cât și al perceperii gimnasticii ca disciplină. Apoi, a trebuit să identificăm o cale de mijloc între sistemul românesc și sistemul lor, iar rezultatele s-au văzut la Jocurile Centroamericane din Honduras (1997). Este o perioadă specială din viața noastră de cuplu, de familie, pentru că, aveam cu noi și cei doi fii, mereu prezenți în sălile de antrenament”, își amintește nostalgic autoarea cărții dedicate Timpului.
Și cum timpul zboară oferindu-i provocări, Aurica Nistor se consideră că este un om obișnuit, natural, fără a face din performanțele obținute vreun titlu de glorie.
„Cum în gimnastică întotdeauna valoarea îşi spune cuvântul, maturizarea noastră a venit firesc, iar noi am primit fiecare etapă a vieții ca pe un dar dat de Dumnezeu, bucurându-ne de aprecierile celor din jur. Inerentele sincope sigur nu au fost voite, continuând alături de soțul meu drumul ales. Astfel, ne-am completat, am găsit soluții, am analizat strategiile care să ne îndrepte spre performanța gimnastelor noastre”, subliniază Aurica Nistor.
Cât despre cei doi fii ai lor, soții Nistor sunt tare mândri că le-au dăruit nepoți, însă doar unul dintre ei a ales calea părinților, deși amândoi au făcut sport.
Cum prof. Aurica Nistor urmează să iasă la pensie în 2025, cum munca la catedră este la fel de importantă pentru scriitoare ca munca în antrenamentul și arbitrajul sportiv, modelează și formează în prezent adolescenți, pregătindu-i pentru drumul acestora spre societate.
Urându-i profesoarei și scriitoarei Aurica Nistor forță și drum lung în proiectele care așteaptă să fie îndeplinite, mai spunem că Timpul a fost prietenos cu ea. (text: Luminița Pătrățeanu)
